Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului a înscris pe agenda evenimentelor care vor marca simbolic Jubileul celor 100 de ani de la Marea Unire două momente, o biserică considerată unică în spaţiul ortodox şi o mănăstire ridicată în amintirea lui Mihai Viteazul, care ilustrează parcursul primului secol de la reîntregirea ţării.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES de Biroul de presă al Arhiepiscopiei Clujului, sâmbătă, 18 august, va avea loc Sfinţirea bisericii 'Schimbarea la Faţă' din Cluj-Napoca, considerată un monument al reconcilierii, unic în spaţiul ortodox. Interiorul bisericii este realizat de un artist ortodox care a lucrat alături de unul catolic.

"Construită în perimetrul vechii cetăţi medievale a Clujului, biserica 'Schimbarea la Faţă' de pe bulevardul Eroilor este un veritabil manifest spiritual, care arată că ortodoxia poate fi modernă şi, în acelaşi timp, să se inspire din tradiţie, dar şi că arta, reintegrată în spaţiul credinţei, poate să construiască un veritabil ecumenism al frumuseţii lui Dumnezeu. Această biserică numită 'una a reconcilierii' stă sub semnul detensionării relaţiilor cu Biserica Greco-catolică, dar acest nume se datorează mai ales faptului că frumuseţea interiorului ei este dată de sinteza artistică inspirată realizată de un artist ortodox, Silviu Oravitzan, şi de unul catolic, teologul şi pictorul Marko Ivan Rupnik de la Roma", se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.

În spaţiul interior, mozaicurile realizate de pictorul şi teologul iezuit Marko Ivan Rupnik redau o veritabilă sinteză teologică între canonul artei bizantine şi canonul artei occidentale din primul mileniu de istorie a Bisericii creştine Una. În completare, iconostasul realizat de Silviu Oravitzan în lemn de tei aurit îşi propune să ilustreze lumina spirituală.

Biserica este construită într-un stil neobizantin, cu balcon la faţadă şi coloane, fiind practic încadrată în ansamblul arhitectural istoric al oraşului. Piatra de temelie a fost sfinţită de arhiepiscopul şi mitropolitul Bartolomeu în anul 1999, iar lucrările de construcţie au fost încheiate în luna decembrie 2004, când a fost săvârşită prima Sfântă Liturghie în noua biserică, după care a început şantierul pentru pictura în tehnica mozaic.

Această biserică unică în spaţiul ortodox, ce priveşte spre viitor, ca un manifest de dialog şi reconciliere, va fi sfinţită sâmbătă, 18 august 2018, începând cu ora 8,30 de către arhiepiscopul şi mitropolitul Andrei, avându-i alături pe episcopul Ignatie al Huşilor şi pe arhiereul vicar Teofil de Iberia din Episcopia Spaniei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, se arată în comunicat.

Cel de-al doilea eveniment va avea loc duminică, 19 august, fiind vorba despre sfinţirea Mănăstirii Mihai Vodă din Turda, loc de pomenire a martiriului voievodului Mihai Viteazul. Ctitoria s-a născut în urmă cu mai bine de 17 ani, când la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mănăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe 'pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român'.

Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească a fost ridicat un impozant monument.

"După Revoluţie s-a înfiripat o nouă tradiţie prin care, anual, pe data 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuându-se nu doar istoric, ci şi liturgic memoria eroului nostru naţional. Odată cu deschiderea mănăstirii, accentul pus pe solemnitatea unei comemorări civile s-a mutat spre o comemorare liturgică a voievodului, prin rugăciuni neîncetate aduse pentru memoria şi jertfa marelui Mihai", se mai arată în comunicatul Arhiepiscopiei.

Proiectul mănăstirii turdene se doreşte a fi o copie arhitecturală a vechii mănăstiri 'Mihai Vodă' din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, dar mutilată de regimul comunist, din care nu au putut fi salvate astăzi decât biserica mănăstirii şi turnul clopotniţei.

Complexul monahal de la Turda are biserica mănăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniţă la poartă. Biserica mănăstirii a fost împodobită cu pictură în tehnica 'al fresco' de pictorul bisericesc Sorin Efros.

"În mod simbolic, prin cele două ctitorii, de la Bucureşti şi Turda, se regăsesc unite în chip tainic, prin aceleaşi fire nevăzute ale istoriei, Ţara Românească, Transilvania şi, astfel, toate provinciile româneşti, peste care a domnit cândva voievodul Mihai, întâiul întregitor de ţară", se menţionează în comunicat.

Această mănăstire va fi sfinţită duminică, 19 august, începând cu ora 8,30, un sobor de 9 arhierei, în frunte cu Andrei, mitropolitul Clujului, însoţit de preoţi şi diaconi. AGERPRES/(AS - autor: Elena Stanciu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)