Sute de credincioşi au participat luni, la cel mai mare pelerinaj al anului, la Bazilica Papală "Maria Radna" din Lipova, cu ocazia împlinirii a 350 de ani de la donarea icoanei miraculoase aflată şi acum în biserică, deasupra altarului, eveniment organizat de Dieceza romano-catolică de Timişoara.

La manifestare au participat credincioşi români, maghiari, croaţi şi germani de religie romano-catolică, sosiţi din judeţele Mehedinţi, Caraş-Severin, Timiş şi Arad, precum şi pelerini din alte ţări, printre care Ungaria şi Germania.

La invitaţia Episcopului romano-catolic de Timişoara, Martin Roos, Liturghia Pontificală din Bazilica Papală "Maria Radna" a fost celebrată de către Cardinalul Vinko Puljić, arhiepiscop de Vrhbosna (Sarajevo, Bosnia şi Herţegovina).

La celebrarea serviciului religios au mai participat peste 40 de preoţi romano-catolici din judeţele menţionate, precum şi din Dieceza Zrenjaninului, Republca Serbia, între aceştia aflându-se Pr. Pal Jozsef - Csaba, canonic, arhidiacon şi paroh, care va fi consacrat Episcop al Diecezei de Timişoara în data de 6 august a.c., în locul Episcopului Martin Roos, care va ieşi la pensie, la împlinirea vârstei de 75 de ani.

De asemenea, au fost prezenţi Davor Vidis, ambasadorul Croaţiei în România, împreună cu deputatul Slobodan Ghera, reprezentantul Uniunii Croaţilor din România în Parlament.

Pr. Andrei Reinholz, paroh al Bazilicii Maria Radna, a declarat, pentru AGERPRES, că prezenţa la Radna a icoanei, o imagine tipărită pe hârtie a Fecioarei Maria pe Muntele Carmel, este consemnată pentru prima dată documentar în 1668. Povestea spune că aceasta a fost cumpărată de un călugăr bosniac, Djuro Vrichonossa, de la un vânzător ambulant de icoane italian. Ulterior, bosniacul a donat-o Bisericii Radna, care la vremea respectivă era o construcţie din lemn, îngrijită de călugări franciscani de provenienţă bosniacă.

"Când biserica a fost arsă din temelii de un atac otoman, în mod miraculos, icoana nu a ars, fiind găsită mai apoi şi recuperată de credincioşi dintre resturile carbonizate. Icoana este acum montată pe o placă de lemn, iar marginile îi sunt acoperite cu brocart cu fir de aur. Din 1767, aceasta se află pe altarul înalt al bisericii actuale. Iar în anul 1771, icoana miraculoasă primeşte în dar o podoabă nepreţuită, marea ramă de argint, operă a meşterului aurar oficial al curţii imperiale, Joseph Moser, care a fost adusă de la Viena", a adăugat părintele Andrei Reinholz.

În anul 1992, Papa Ioan Paul al II-lea conferă bisericii de pelerinaj din Maria Radna titlul de Basilica Minor, declarând-o ca cea mai importantă biserică de pelerinaj a tuturor romano-catolicilor din Banat. Cu această ocazie, arhiepiscopul titular Dr. Adalbert Boros dăruieşte bazilicii un nou altar, în semn de mulţumire faţă de Sfânta Fecioara din Maria Radna, pentru ocrotirea acordată bisericii şi diecezei în vremurile grele ale comunismului. În anul 2003, după 377 de ani de prezenţă la Maria Radna, Ordinul Franciscan părăseşte mănăstirea din lipsă de fraţi, aceasta trecând în grija Diecezei romano-catolice de Timişoara. AGERPRES/(AS, A - autor: Ioan Weisl; editor: Nona Jalbă, editor online: Ada Vîlceanu)