România a ratat două apeluri pentru finanțări de la Uniunea Europeană în vederea creării de fabrici de inteligență artificială, în timp ce Bulgaria ''se mișcă'' și a decis să realoce din sumele prinse în Planul lor de Redresare și Reziliență pentru a cofinanța un posibil proiect de tip gigafactory, a declarat, vineri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, la D-TECH Forum.

'România poate fi un actor cheie în această transformare digitală, pentru că avem atuurile pentru a face lucrul acesta. Ne spunem deseori că avem resurse umane calificate, că avem companii inovative, avem un centru de competențe europene pe zona de securitate cibernetică, avem ingredientele necesare pentru ca România să fie un lider în materie. Însă, ne trebuie voință, ne trebuie coordonare, ne trebuie ambiție și ne trebuie o viziune. În sensul acesta, eu, la nivel de Parlamentului European, prin prisma calității de vicepreședinte al acestei instituții, m-am implicat activ pe această zonă de transformare digitală (...) Am venit cu inițiative în materie. De la propunerea care a rezultat în crearea unor hub-uri de inovare digitală, și acum avem o rețea europeană în materie, până la noul proiect pe care îl împing înainte - crearea unei fabrici de inteligență artificială, practic aducerea în România, cu resurse europene, a unor calculatoare de mare viteză, pentru că au fost deja două apeluri și România a ratat acele finanțări. Urmează ultimul apel în această vară și iată că am reușit să conving instituții publice din România să aplice, să nu ratăm și acest moment. Dar mai urmează un apel important. Uniunea Europeană urmează să finanțeze 5 gigafactories, calculatoare de și mai mare viteză, care pot procesa și mai multe date și care pot, de ce nu, determina cum va arăta economia viitorului, inclusiv la nivel național. Interesant este că am observat că Bulgaria se mișcă. Bulgaria a decis deja să realoce din banii pe care îi are prin Planul lor de Redresare și Reziliență pentru a cofinanța un posibil proiect de tip gigafactory. Am putea să ne gândim să facem și noi la fel, dar, cum spuneam mai devreme, sper să facem această fabrică AI în România', a afirmat Negrescu.

Vicepreședintele PE a subliniat că există multe oportunități de finanțare, fie că vorbim de PNRR, fie că vorbim de fonduri disponibile direct la Bruxelles, fie că este vorba de fondurile disponibile prin Politica de Coeziune.

'Toate aceste resurse trebuie corelate, pentru ca intervențiile noastre să fie unele cu impact și sustenabile. Astăzi, transformarea digitală nu mai este atât de simplă. Nu-i suficient doar să cumperi niște calculatoare pe care le pui într-o instituție publică sau să cumperi niște tablete pe care le dai unor copii. Ar fi greșit să privim lucrurile ca atare. Trebuie să ne gândim la sustenabilitate, la reînnoire permanentă, la o pregătire adaptată și cifrele ne arată că, din nefericire, în ciuda faptului că suntem lideri pe anumite componente, cum spuneam și mai devreme, am rămas în urmă pe altele', a transmis europarlamentarul român.

El a atras atenția asupra faptului că România se află într-un moment esențial pentru viitorul său digital, iar lumea s-a schimbat.

'Astăzi trăim momente de profundă schimbare din punct de vedere tehnologic, din punct de vedere economic și este crucial pentru noi să discutăm despre aceste transformări în încercarea noastră, pe de-o parte, de a le planifica, dar și din dorința de a ne asigura că aceste transformări sunt unele echitabile și că acestea integrează în mod direct România. Da, suntem într-un moment esențial pentru viitorul digital al României și, aș zice, inclusiv al Europei. Lumea s-a schimbat și schimbarea vine, se vede foarte clar această transformare digitală. Componenta ei de inteligență artificială, componenta de robotică, atacurile cibernetice, nevoia de competențe digitale, toate aceste elemente marchează această schimbare profundă care se petrece chiar acum', a susținut Negrescu.

Potrivit oficialului PE, în contextul acesta se vede foarte clar că inteligența artificială va schimba regulile jocului mai ales pe componenta economică, dar și din punct de vedere al sistemului democratic.

'Tocmai am trecut printr-un moment în care am văzut cum zona online și anumite instrumente pot influența opinia. Și, da, trebuie să spunem foarte clar: nu oamenii sunt cei care sunt, aș zice, responsabili sau de vină pentru cele întâmplate. Noi, cei care avem posibilitatea de a influența decizia, trebuie să fim primii care reacționăm în a proteja democrațiile noastre, în a proteja economiile noastre, în a proteja dreptul cetățenilor de a gândi liber. În sensul acesta suntem într-o cursă contracronometru, la care nu putem asista ca simpli spectatori. Și am deseori sentimentul acesta că, da, asistăm pare-se neputincioși la toate aceste schimbări, sperând că cineva ne va salva, că undeva - poate la Bruxelles, poate Organizația Națiunilor Unite - cineva ne va salva, ne va proteja și va defini regulile jocului, ca și cum noi trebuie pur și simplu să asistăm, să nu reacționăm. Și am văzut uneori cât de greu este să fii cu reglementări în materie și respingerea față de aceste posibile reglementări, care unele dintre ele nu sunt perfecte, dar ce facem dacă ele nu există, dacă lăsăm liber curs haosului în zona digitală și inclusiv în folosirea acestor tehnologii? În ce măsură este normal ca instrumentele de inteligență artificială să ne folosească date, în ce măsură este normal ca anumite instituții sau companii, din nou, să proceseze datele noastre fără acordul nostru? În ce măsură, totodată, putem să menținem pasul dacă nu facem toate aceste lucruri, dacă nu folosim aceste date? Așa că eu cred sincer că România poate să facă mult mai mult', a concluzionat Victor Negrescu.

Prima ediție a D-Tech Forum 2025 de la București, un summit regional ce își propune să alinieze viziunile asupra digitalizării și securității cibernetice în contextul Planului European de Competitivitate, are loc vineri la sediul BNR. La eveniment participă, printre alții, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

De asemenea, la forum mai participă ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și reprezentanți ai instituțiilor din România responsabile de digitalizare și securitatea cibernetică, alături de personalități de top din sectorul privat, precum și experți în securitate cibernetică din alte țări din regiune.

Potrivit organizatorilor, o parte dintre subiectele propuse a fi dezbătute sunt asigurarea accesului democratic la societatea și serviciile digitale, aplicații AI în automatizarea serviciilor digitale, aplicații pentru rețele și tehnologie 5G/6G, acces universal la plăți electronice, asigurarea confidențialității versus lupta împotriva terorismului, reglementarea securității cibernetice, factorul uman în evaluarea riscurilor cibernetice, dar și altele mai tehnice precum securitatea dispozitivelor mobile sau protejarea echipamentelor în IoT. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)