Construcția bugetară pentru anul 2025 este compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB, pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor, apreciază Consiliul Fiscal (CF) în opinia preliminară privind Legea bugetului de stat pe anul 2025, transmisă sâmbătă AGERPRES.

'Pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor și cheltuielilor, CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB. O colectare mai bună în fapt a veniturilor fiscale, o ajustare adițională a cheltuielilor de capital, utilizarea oricăror economii ce rezultă în execuția bugetară și prioritizarea proiectelor pot face ca nivelul deficitului bugetar în execuție să se îndrepte către ținta de 7% din PIB, astfel încât să se asigure respectarea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar asumată de România în cadrul Planului Bugetar-Structural agreat cu Comisia Europeană', se arată în Opinia preliminară a CF privind Legea bugetului de stat pe anul 2025, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 și Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027.

Construcția bugetară pentru anul 2025 are în vedere o țintă de deficit de 7,04% din PIB, potrivit metodologiei cash, reprezentând o diminuare cu 1,61 puncte procentuale (pp) din PIB, față de deficitul bugetar consemnat în anul 2024. Este de notat că efortul de ajustare a deficitului este mai mare, deoarece în 2025 se simte impactul deplin al recalculării pensiilor. Măsurile de corecție bugetară adoptate reușesc să stopeze tendința de adâncire a deficitului și să-l îndrepte către o diminuare considerabilă, precizează CF.

'CF nu poate lua în considerare veniturile ipotetice având drept sursă îmbunătățirea colectării de către ANAF în evaluarea sa. În consecință, în evaluarea sa privind bugetul public pentru anul 2025, CF vede venituri inferioare cu circa 9,7 miliarde de lei, reprezentând circa 0,5% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget', se menționează în Opinia CF.

Pe partea de cheltuieli bugetare, CF identifică un necesar suplimentar de alocări la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu dobânzile în cuantum de cel puțin 4,5 miliarde de lei, reprezentând circa 0,2% din PIB. Totodată, există riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială.

Potrivit sursei citate, ținta de 7% deficit în 2025 este foarte ambițioasă și cere măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri.

'Draftul de buget pentru anul 2025 pornește de la necesitatea ca tendința de accentuare a deficitului bugetar să fie inversată și, aceasta, nu numai pentru că Planul Bugetar-Structural (PBS) o dictează; o conduită bugetară responsabilă o cere, ca și necesitatea de a preveni o retrogradare a riscului suveran al României la investment junk. Costurile la împrumuturile României sunt cele mai înalte între statele UE', atrage atenția CF.

De asemenea, este de reamintit că România are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții) din UE, cu excepția Irlandei. Ajustarea din 2025 este numai începutul corecției macroeconomice, pentru că măsuri vor trebuie adoptate și în anii următori. Corecția macroeconomică este obligatorie și pentru a diminua deficitul de cont curent, pentru a reduce presiunea pe moneda națională, subliniază CF.

Totodată, resursele europene au menirea de a atenua impactul inevitabilei contracții a absorbției interne. CF salută intenția de a se aloca pentru investiții cât mai multe resurse, din bani europeni și fonduri proprii - 7,8% din PIB în 2025. Aceste investiții trebuie să dezvolte infrastructura țării, să ajute tranziția energetică, să favorizeze dezvoltarea producției de tradables (bunuri și servicii exportabile și care pot înlocui importuri).

'Coroborarea informațiilor și datelor economice recente cu dinamica variabilelor macroeconomice relevante proiectate de CNSP (PIB real, deflator PIB, inflație, coordonate ale pieței muncii) conduce la concluzia unei traiectorii plauzibile a acestor agregate pentru anul 2025', se mai arată în Opinia CF.

Potrivit sursei citate, execuția bugetară a anului 2024 indică un deficit cash de 8,65% din PIB, depășind cu mult ținta stabilită în bugetul inițial (5% din PIB), respectiv la rectificarea din septembrie 2024 (6,94% din PIB). 'Grav este că mare parte din cheltuielile suplimentare sunt de natură permanentă, ceea ce complică corecția macroeconomică', subliniază CF.

România face parte din cele opt state din UE care se află sub incidența procedurii de deficit excesiv, având cel mai mare dezechilibru bugetar, iar CF susține că 'este bine' că s-a ajuns la un acord cu Comisia Europeană ca ajustarea macroeconomică (a deficitului bugetar) să se întindă pe mai mulți ani, considerând reformele implicate și magnitudinea corecției - de la peste 9% din PIB, dacă se ține cont de impactul deplin al recalculării pensiilor, la sub 3% din PIB. În noiembrie 2024, Consiliul a aprobat Planul Bugetar-Structural (PBS) al României.

Consiliul Fiscal menționează, de asemenea, și situația globală care obligă guvernele naționale la alegeri dificile în politicile economice și la 'compromisuri dureroase'.

'Fragmentarea sistemului global continuă (multilateralismul se destramă), protecționismul se intensifică, șocuri succesive (pandemia, criza energetică, schimbări climatice, războiul din Ucraina) au slăbit economia UE. Piețele financiare pot cunoaște 'înghețări' (sudden stops), acces mai dificil la finanțări pentru economiile cu deficite mari. Acesta este cadrul ce obligă guverne naționale la alegeri dificile în politicile economice, la compromisuri dureroase', se mai arată în Opinia preliminară a CF privind Legea bugetului de stat pe anul 2025, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 și Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)