Maramureşul va fi prezentat ca ofertă de destinaţie turistică principalilor tour-operatori din România la începutul anului viitor, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliul Judeţean (CJ) Maramureş, Gabriel Zetea.

"Ne-am gândit că singura variantă de promovare a turismului din Maramureş constă într-o discuţie foarte aplicată cu operatorii importanţi din industria turismului românesc. Această întâlnire va avea loc în prima parte a anului viitor. E singura variantă prin care vedem o reaşezare a turismului în termeni de eficienţă, promovare inteligentă şi destinaţie de vacanţă, indiferent de sezon. (...) Maramureşul este de mulţi ani, deja, o destinaţie de vacanţă pe timpul verii sau iernii, însă consider că e prea puţin la ce poate oferi ca servicii. Avem în vedere turismul rural, adică agroturismul, turismul de aventură şi explorare, cicloturismul, speoturismul, turismul cultural sau cel religios. Maramureşul deţine locuri, zone şi capacităţi de cazare pentru toate gusturile, căutările şi pretenţiile. (...) Trebuie să facem mai mult pentru o mai bună vizibilitate ca destinaţie de vacanţă" a declarat Gabriel Zetea.

Potrivit acestuia, turismul local s-a dezvoltat în ultimii 25 de ani, armonios, iar numărul de pensiuni rurale e în continuă creştere.

"Agroturismul a debutat modest la începutul anilor 90, iar în ultimii 25 de ani, pensiunile rurale, motelurile, hotelurile construite, modernizate şi adaptate ultimelor cerinţe s-au înscris pe un trend pozitiv. (...) Probabil avem peste 500 de pensiuni în sate, comune şi în micile oraşe, în vecinătatea domeniilor schiabile, a unor biserici din lemn aflate în patrimoniul UNESCO, în satele de munte sau la şes. Acest fapt arată dimensiunea dezvoltării turismului şi perspectivele pe următorii ani. (...) Pe lângă turismul clasic, avem turismul de aventură şi explorare. Numeroşi turişti români şi străini, ajung special în Maramureş pentru a vedea vechea graniţă de stat a României din anul 1920, ajung în Munţii Maramureşului, la peste 2.000 de metri pentru a admira bornele de graniţă, puţine din păcate. Pasionaţii de rafting îşi încearcă talentul şi curajul pe apele de munte, alţii preferă să urce în Munţii Maramureşului şi Rodnei, în Parcul Naţional din Munţii Rodnei. (...) O călătorie cu trenul Mocăniţa este de departe favorita multor călători sau familii care vin în mod special pentru a ajunge pe Valea Vaserului" a adăugat Gabriel Zetea.

Preşedintele CJ a mai subliniat că turismul cultural şi religios este o altă componentă solidă, menţionând cele opt bisericuţe din lemn, unele vechi de aproape 400 de ani care se află în judeţ şi sunt în patrimoniul UNESCO.

"Acestea sunt vizitate de români sau străini, turişti care, de regulă, se îndreaptă şi spre alte lăcaşe de culte, unele foarte vechi. Aceiaşi turişti vizitează Muzeul Satului din Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei, Muzeul de Mineralogie, Muzeul de Artă sau alte muzee" a mai spus Gabriel Zetea.

Un alt avantaj, susţine şeful CJ, îl reprezintă aeroportul şi infrastructura rutieră modernizată.

"Avem un aeroport modern (la Tăuţii Măgherăuş - n. r.), aici vom avea şi o aerogară nouă. Curse interne şi externe, charter şi business. Aşadar, se poate ajunge uşor în Maramureş, graţie acestei porţi aeriene, dar avem şi o infrastructură rutieră bună, modernizată care reduce timpul de ajungere la destinaţie în orice punct al judeţului" a mai adăugat Gabriel Zetea.

Conform reprezentanţilor Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), filiala Maramureş, anual în judeţ ajung peste 30.000 de turişti români sau străini, dar şi turişti aflaţi în tranzit spre alte destinaţii. AGERPRES/(A - autor: Leontin Cupar, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)