Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a anunţat, joi, cele 20 de solicitări pe care urmează să le prezinte candidaţilor la alegerile prezidenţiale şi parlamentare.

Edilul general a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, că începând de săptămâna viitoare va solicita întâlniri cu candidaţii pentru a afla dacă ei susţin sau nu aceste obiective.

Prima solicitare vizează modificarea legii finanţelor publice locale şi a Codului fiscal, astfel încât împărţirea taxelor şi impozitelor pe care le plătesc bucureştenii între Primăria Generală şi primăriile de sector să o facă Consiliul General, nu Parlamentul. El a menţionat că în acest fel se procedează în toate capitalele europene care au subdiviziuni administrative, deoarece o astfel de măsură asigură coerenţă şi implementarea unei viziuni de ansamblu.

Conform celei de-a doua cereri, posibilitatea de împrumut a unităţilor administrativ teritoriale ar trebui să fie proporţională cu numărul de locuitori.

"Aşa cum este azi, aşa-numita lege a plafoanelor, Municipiul Bucureşti se poate împrumuta la fel de mult cum se poate împrumuta municipiul Făgăraş, Reşiţa sau Alexandria. Evident că necesităţile de a dezvolta aceste oraşe sunt cantitativ diferite", a spus edilul general.

Nicuşor Dan doreşte, de asemenea, ca toate autorizaţiile de construire din Bucureşti să fie emise de primarul general şi toate documentaţiile de urbanism din Capitală să fie votate de Consiliul General. El a adăugat că măsura este necesară pentru a asigura coerenţă, decongestionarea traficului, dar şi pentru că în prezent "există un grad mare de ilegalitate" în emiterea autorizaţiilor şi a documentaţiilor de urbanism.

O altă solicitare vizează Codul urbanismului, aflat în dezbatere, mai exact "limitarea derogărilor" pe indicatori urbanistici.

"Aşa cum este proiectul de cod acum, noi avem un Plan Urbanistic General, care stabileşte în mod ştiinţific nişte indicatori de construire în anumite zone şi poate să vină un privat să ceară primarului - şi primarul nu poate să îl refuze - să îi dea cu 20% mai mult decât scrie în legea oraşului", a explicat edilul general.

El a punctat că mai cere ca în Codul urbanismului să fie prevăzut un mecanism prin care Inspectoratul de Stat în Construcţii şi prefectul să asigure în mod real controlul legalităţii în emiterea autorizaţiilor şi documentaţiilor de urbanism.

Potrivit edilului general al Capitalei, o altă solicitare se referă la posibilitatea organelor civile de control în construcţii să dispună oprirea lucrărilor la monumente şi în zone protejate.

În altă ordine de idei, Nicuşor Dan a atras atenţia asupra necesităţii luării de măsuri privind mai multe prevederi legislative, printre care se numără abrogarea celor potrivit cărora spaţiile verzi private nu fi inventariate de autorităţile publice locale decât după un proces de expropriere.

"Şi în Legea urbanismului de acum şi în viitorul Cod al urbanismului este prevăzut un termen de a ataca în instanţă documentaţiile de urbanism de doar cinci ani, deşi ele sunt acte normative şi asta ne pune în situaţia de a fi cu mâinile legate în momentul în care sunt documentaţii de acum şapte ani, de acum zece ani. În plus, prevederea este neconstituţională", a declarat Nicuşor Dan.

Totodată, el a semnalat că Legea nr. 102/2023 a limitat posibilitatea ONG-urilor de a merge în instanţă referitor la aspecte de urbanism şi construcţii.

Printre aspectele legislative enumerate de Nicuşor Dan se numără şi posibilitatea primarului general de a ataca în instanţă hotărâri ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Un alt set de cereri ale edilului general al Capitalei au vizat preluarea de către Municipalitate a mai multor obiective, printre care fostele Sere Ghencea, care aparţin statului, pentru a edifica un parc.

Nicuşor Dan a punctat că de interes este şi terenul viran din spatele stadionului Ghencea, ce aparţine Ministerului Apărării, iar Municipalitatea intenţionează ca pe o parte din acesta să organizeze o pădure urbană sau un parc zoologic.

El a spus că locaţia pe care statul a ales-o pentru edificarea Cartierului Justiţiei, esplanada de lângă Biblioteca Naţională, nu este potrivită, că ar trebui să devină un mare spaţiu de întâlnire sau pentru evenimente publice, având în vedere că oraşul nu are un astfel de spaţiu.

Edilul general a punctat că un drum către cartierul Greenfield prin Pădurea Băneasa nu ar trebui să fie definitiv, iar investitorul să aibă un interval de timp în care să facă ieşirile către şoseaua de centură.

Nicuşor Dan a punctat că alte cereri vizează grupurile de consilieri generali, cărora le solicită susţinerea referendumurilor locale, a noului Plan Urbanistic General, în viziunea pe care o vor prezenta specialiştii, precum şi votul pe revenirea tuturor bulevardelor din Capitală în administrarea Municipalităţii, pentru coerenţă. AGERPRES/(A - autor: Iulia Carciog, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)