Consiliul Judeţean Harghita va depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) o cerere de revizuire, prin care va solicita clarificări referitoare la hotărârea Curţii de Apel Târgu Mureş, care a stabilit limitele de hotar cu judeţul Neamţ, prin care Cheile Bicazului rămân în judeţul vecin.

Anunţul a fost făcut joi, într-o conferinţă de presă, de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, care a arătat că există discrepanţe şi motivare contradictorie în respectiva hotărâre şi de aceea s-a luat decizia acestei căi extraordinare de atac şi depunerii unei cereri de revizuire.

"Astăzi, în data de 9 noiembrie, depunem la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apelul nostru, pentru că considerăm că hotărârea Curţii de Apel Târgu Mureş nu este clară şi am văzut nişte discrepanţe sau motivare contradictorie şi de aceea, prin cale extraordinară, cerem clarificarea acestei situaţii la Curtea de Casaţie şi Justiţie", a declarat Borboly Csaba.

Acesta a prezentat situaţia litigiilor privind stabilirea limitelor de hotar cu judeţul Neamţ, dorind să clarifice informaţiile apărute în spaţiul public potrivit cărora "Consiliul Judeţean Harghita ar fi pierdut acest teren de aproape 700 de hectare unde sunt Cheile Bicazului".

Borboly a explicat că documentul care stă la baza tuturor hotărârilor instanţelor favorabile judeţului Neamţ şi Bicaz-Chei este procesul- verbal datat din 1998, în care reprezentantul municipiului Gheorgheni a semnat recunoaşterea limitelor dintre cele două unităţi administrativ teritoriale.

El a subliniat că, potrivit legii, dacă limita de hotar între două unităţi administrative teritoriale este şi limită de judeţ, la discuţii trebuia să fie invitat şi reprezentantul Consiliului Judeţean, lucru care nu s-a întâmplat şi drept urmare, au început mai multe procese în justiţie.

Totodată, Borboly a mai arătat că reprezentanţii municipiului Gheorgheni au spus că nu au ştiut ce au semnat, în acel moment.

"În anul 2009, la solicitarea Consiliului Judeţean Harghita, Primăria Gheorgheni a pornit un proces de anulare a procesului-verbal din 1998, în care a intrat ca parte şi Consiliul Judeţean, în 2010, proces care a fost relocat (strămuta - n.red.) la mai multe instanţe, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dând decizia ca procesul să fie judecat la Tribunalul Prahova şi apoi la Curtea de Apel Ploieşti. În prima instanţă, în 2019, la Tribunalul Prahova, Consiliului Judeţean Harghita i-a fost dat câştig de cauză, iar în recurs, la Curtea de Apel Ploieşti, s-a luat o decizie în care Consiliul Judeţean Harghita a fost scos din proces. În proces a rămas doar municipiul Gheorgheni fiind stabilit de instanţă că acesta nu mai poate reveni la decizia din 1998. Consiliul Judeţean Harghita a formulat contestaţie în anulare care s-a judecat la Ploieşti şi a fost respinsă în 2021. (...) Văzând că nu putem merge pe anularea acelui document de recunoaştere, semnat de Gheorgheni, am început un nou proces, în 2022, la Tribunalul Harghita, prin care am subliniat că limita nu este stabilită corect, pentru că reprezentantul Consiliului Judeţean nu a fost prezent. Tribunalul Harghita a respins, în aprilie 2023, acţiunea formulată, de aceea am făcut recurs la Curtea de Apel Târgu Mureş care ne-a dat dreptate la mai multe lucruri, dar la unul, şi cel mai important, nu - acela că cei din judeţul Neamţ au considerat procesul-verbal ca act individual ce se poate contesta numai în termen de un an", a explicat preşedintele CJ Harghita.

Kovacs Zsolt, consilier juridic în cadrul Consiliului Judeţean Harghita, a punctat, în aceeaşi conferinţă de presă că, prin acţiunea depusă în data de 9 noiembrie, se solicită ÎCCJ să se pronunţe pe încadrarea juridică a procesului-verbal (de recunoaştere a limitelor-nred), conform căruia Cheile Bicazului aparţin judeţului Neamţ, această cale extraordinară de atac vizând aspecte de procedură.

"În procesul anterior, toate instanţele au stabilit calificarea juridică a procesului-verbal contestat ca fiind un act administrativ cu caracter normativ şi, în consecinţă, acţiunea pentru anularea acestui act poate fi introdusă oricând. Contrar acestor reţineri ale Tribunalului Prahova şi a Curţii de Apel Ploieşti, atât Tribunalul Harghita cât şi în recurs, Curtea de Apel Târgu Mureş, au reţinut că este vorba de un act administrativ individual, cu toate că deciziile Curţii Constituţionale, pe care le invocă, stabilesc că acel act reprezintă cel mult o operaţiune materială, adică nici nu ar fi act administrativ. Aceste două decizii definitive practic se contrazic cu privire la calificarea procesului-verbal de delimitare din 1998, pe care îl contestăm, şi de aceea formulăm o cerere de revizuire, care se va judeca de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru contrarietate de hotărâri. (...) Calea extraordinară de atac vizează exclusiv aspect de procedura, nu se ocupă cu fondul cauzei, deci, în cazul unei decizii favorabile, se va trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Târgu Mureş sau chiar şi la Tribunal", a declarat Kovacs Zsolt.

Potrivit sursei citate, Cheile Bicazului aparţin judeţului Neamţ din anii '86-'87, iar procesul verbal din 1998 a fost o confirmare a liniei de hotar utilizate în acel moment.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a adăugat că depunerea cererii de revizuire este un pas, existând încă o cale de clarificare, respectiv implementarea Sistemului Informatic Naţional de înregistrare a proprietăţilor funciare, care, atunci când se va finaliza, va fi un act (administrativ) cu caracter normativ pe care municipiul Gheorgheni îl va putea contesta, dacă îi va fi nefavorabil.

Totodată, Borboly Csaba a apreciat relaţia foarte bună cu judeţul Neamţ, precizând că există planuri şi proiecte comune de dezvoltare durabilă şi sustenabilă a zonei, prin construirea de drumuri, elaborarea unui Master Plan de dezvoltare turistică, în beneficiul comunităţilor din cele două judeţe, precum şi al turiştilor.

El a menţionat, în context, că nu doreşte ca litigiile de hotar să fie transformate în instrumente politice sau electorale de nici una dintre părţile implicate şi că, indiferent cui vor aparţine, la final, Cheile Bicazului, trebuie să existe proiecte comune, în beneficiul cetăţenilor.

Borboly a mai spus că, istoric vorbind şi pe baza hărţilor militare, Cheile Bicazului au aparţinut Harghitei, situaţia schimbându-se în perioada comunistă, atunci când sute de mii de hectare de teren, aflate la graniţele cu judeţele învecinate, au fost luate arbitrar judeţului Harghita. AGERPRES / (A, AS - autor: Gina Ştefan, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)