Sinagoga din cartierul timişorean Fabric a trecut, de joi, sub administrarea, pentru 49 de ani, a Municipalităţii Timişoara, care în prima fază o va conserva, apoi o va repara şi o va reda circuitului turistic şi cultural, fiind unul dintre cele mai frumoase lăcaşuri de cult iudaic din ţară.

Primarul Dominic Fritz a declarat, în acest context, că astăzi, din nou, legătura între comunitatea evreiască şi oraşul Timişoara este confirmată şi întărită, într-un moment în care "comunitatea evreilor din întreaga lume este sub asalt, atacată".

Dominic Fritz a transmis, la conferinţa de presă dedicată acestui moment, şi un mesaj de solidaritate a Timişoarei cu evreii din România, din Israel şi din întreaga lume.

"Astăzi, Municipalitatea preia în administrare Sinagoga Fabric, una dintre cele mai frumoase din ţară şi care a dat caracter acestui cartier. O preluăm într-o stare de degradare avansată cu fermul angajament că o vom reabilita pentru a o reda comunităţii este un semn de recunoaştere faţă de comunitatea evreiască. Aceasta a construit la propriu şi la figurat, împreună cu multe alte etnii, Timişoara de care ne bucurăm astăzi, având o contribuţie enormă şi faptul că acum este rândul nostru, ca oraş, să ajutăm să salvăm un patrimoniu comun nu era mai potrivit decât în aceste vremuri, când în întreaga lume, comunitatea evreiască este sub asalt, atacată. În acest sens, spun foarte clar că Timişoara stă ferm alături de evreii, nu doar din Timişoara, ci din întreaga lume şi de cei din Israel. Aşadar, responsabilitatea pentru această clădire nu este doar pentru câteva ziduri şi o clădire frumoasă, ci şi pentru valorile noastre comune, pentru toleranţă şi o atitudine fermă împotriva antisemitismului şi pentru o convieţuire paşnică", a afirmat primarul Timişoarei.

Dominic Fritz a subliniat că Timişoara transmite astăzi acest semnal aşa cum l-a transmis atunci când s-a construit sinagoga aceasta.

"Vom pune această clădire în siguranţă în următoarele săptămâni şi luni, lucrări de urgenţă la acoperiş şi se vor închide toate orificiile prin care intră păsările în sinagogă. Vom coagula toată comunitatea timişoreană în jurul acestui proiect. Am început cu festivalul Impuls, în vară, derulat de Institutul Francez cu finanţarea Primăriei Timişoara, au fost experţi arhitecţi din Franţa specializaţi pe salvarea patrimoniului. (...). Vom conlucra împreună cu comunitatea evreiască din Timişoara pentru a dezvolta un proiect prin care putem reabilita sinagoga şi să o redăm comunităţii timişorene", a explicat edilul.

Preşedintele Comunităţii Evreieşti din România, deputatul Silviu Vexler, a remarcat, în intervenţia sa, că primul şi cel mai important lucru este că în acest imobil care a fost construit din speranţă şi-a păstrat speranţa şi continuă să emită speranţe şi mai târziu.

"Nu puţini au fost cei care abandonaseră încrederea că se va putea sau, mai ales, că urmează să se facă ceva. Am dorit ca atunci când proiectul a început, imobilul în ansamblul său, dar mai ales istoria pe care o are în spate, să fie redat întregii comunităţi locale, ceea ce cred că este şi scopul principal. Chiar dacă rămâne din punct de vedere moral un lăcaş de cult iudaic, va fi un spaţiu dedicat unui centru multicultural de care să se poată bucura întreaga comunitate locală din Timişoara. Dacă am menţionat ideea de speranţă, poate că nu este întâmplător că acest moment, chiar dacă era planificat de mult, se întâmplă într-una dintre cele mai negre perioade prin care poporul evreu din întreaga lume trece de la Holocaust încoace. Nu este o compara exagerată: ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni în Israel, atacurile teroriste îndreptate împotriva populaţiei civile sunt cel mai negru moment pentru poporul evrei de la Holocaust încoace. Chiar şi în cea mai neagră zi şi în cea mai întunecată noapte, trebuie să existe un moment de speranţă, care este dat de Dumnezeu întâmplător, oamenilor. Aşa s-a nimerit, ca momentul de suflet, frumos, de astăzi, să aducă un simbol de speranţă şi de lumină pentru întreaga lume. Într-un moment când comunităţile evreieşti din întreaga Europă, mai ales, sunt practic sub asediu, închise - ieri au fost trei atacuri teroriste îndreptate împotriva unor comunităţi evreieşti din Europa -, în România, în Timişoara, o sinagogă care părea pierdută şi uitată revine din nou la viaţă. Este, poate, cea mai bună emblemă pe care acest oraş cu totul deosebit o poate avea în momentul de faţă, iar pentru noi, pentru comunităţile evreieşti de oriunde ar fi, este un motiv de mândrie", a subliniat Silviu Vexler.

Deputatul a mai punctat că restaurarea acestei sinagogi este un tribut adus timişorenilor, care nu au uitat contribuţia comunităţii evreieşti, dar care nu-şi uită propria istorie.

Sinagoga din Fabric a fost construită între anii 1897-1899 în stil eclectic, cu elemente neo-maure, gotice şi elemente de stil neo-renascentist italian.

Comunitatea evreilor a ridicat trei sinagogi în Timişoara, respectiv, în Cetate (1864-1865), Fabric (1899) şi Iosefin (1910). Odată cu trecerea timpului, mulţi evrei au plecat în Israel, iar reducerea comunităţii a dus la diminuarea posibilităţilor financiare de întreţinere a lăcaşurilor de cult, care s-au deteriorat.

În primăvara trecută, sunetul shofarului (corn de suflat evreiesc) s-a reauzit în Sinagoga Cetate din Timişoara, redeschisă pentru servicii religioase şi evenimente culturale, după aproape patru decenii de când lăcaşul cultului iudaic a fost desacralizat, ca urmare a scăderii populaţiei evreieşti din oraş. AGERPRES / (A - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu)