Proiectele de hotărâre care aprobă planuri urbanistice zonale coordonatoare pentru sectoarele 2, 3, 4, 5 şi 6 ar urma să fie suspendate pentru o perioadă de doi ani, conform unor proiecte de hotărâre care urmează să fie dezbătute în şedinţa de vineri a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Mai exact, hotărârile respective ar urma să fie suspendate pentru o perioadă de 24 de luni, începând cu data de 5 martie. Pe perioada de suspendare, certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire sau desfiinţare emise de Primarul Municipiului Bucureşti şi de primarii sectoarelor vor respecta prevederile documentaţiilor de urbanism anterioare. Prevederile se aplică inclusiv certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire sau desfiinţare aflate în curs de emitere la data intrării în vigoare a hotărârii.

În referatele de aprobare sunt invocate plângeri prealabile formulate la Primăria Municipiului Bucureşti de către reprezentanţi ai USR, PNL sau ai societăţii civile.

Totodată, în rapoartele de specialitate se arată că Planul Urbanistic General se elaborează în baza strategiei de dezvoltare a localităţii şi se corelează cu bugetul şi programele de investiţii. De asemenea, orice documentaţie de rang inferior, inclusiv la nivel de Plan urbanistic zonal, "nu va fi în măsură să stabilească a-priori reglementări locale, corect fundamentate şi legate, anterior, sau în neconformitate" cu Planul Urbanistic General al localităţii.

"Ca unitate teritorial-administrativă de prim rang, Capitala României îşi defineşte obiectivele de dezvoltare, menite să-i consolideze statutul de metropolă regională, să-i amplifice atractivitatea la scara teritoriului naţional şi european, să-i protejeze identitatea culturală şi calitatea vieţii, inclusiv condiţiile de mediu, pe întregul său teritoriu şi nu pe subzone arbitrare, stabilite strict pentru necesităţi administrative. Problematica urbanistică a locuitorilor săi nu va fi în măsură să fie soluţionată prin studii şi reglementări limitate la aria sectoarelor administrative, dacă ne gândim numai la faptul ca aceştia domiciliază, lucrează şi se deplasează zilnic, curent pe teritoriul mai multor sectoare ale oraşului, sau în zonele periurbane", arată documentul.

În plus, în cazul fiecărui PUZ coordonator sunt aduse argumente punctuale în favoarea suspendării hotărârilor respective.

* Despre PUZ Coordonator Sector 2 se precizează că

- este o documentaţie de urbanism care derogă de la PUG şi schimbă destinaţia unor spaţii verzi prevăzute ca atare în PUG.
- cifra de spaţiu verde pe cap de locuitor pe care o propune PUZ Coordonator Sector 2 este sub nivelul de 26 mp prevăzut de art. 10 din Legea nr. 24/2007 a spaţiilor verzi. Mai exact, împărţind suprafaţa totală prevăzută pentru spaţii verzi (422,53 ha) la numărul de locuitori al Sectorului 2, este obţinută valoarea de 11,37 mp spaţiu verde / locuitor, "mult sub norma legală admisă".
- situaţia construcţiilor de pe malul Peninsulei Tei prezintă o "triplă încălcare a legii", deoarece acestea sunt edificate foarte aproape de malul apei, în interiorul zonei de inundabilitate; avizul ALPAB reclamă faptul că aceste construcţii ocupă inclusiv domeniul public, mai precis o alee care reprezintă drum de halaj şi acces la apă; operează o intrare în legalitate pentru aceste construcţii de pe Peninsula Tei.

* Planul Urbanistic Zonal Sector 3

- derogă de la PUG schimbând destinaţia unor spaţii verzi prevăzute ca atare în PUG pe care le reglementează ca fiind zone construibile (funcţiunea M2). PUZ Coordonator Sector 3 "încalcă" prevederile art. 71 din OUG 195/2005 care interzic schimbarea destinaţiei, strămutarea sau diminuarea spaţiilor verzi, indiferent de regimul de proprietate. Mai precis, şase terenuri, în suprafaţă totală de aproximativ 43 de hectare, îşi schimbă funcţiunea din spaţiu verde în spaţiu construibil;
- pe aceste şase terenuri au fost deja autorizate construcţii pe spaţiul verde. "Prin urmare, PUZ Coordonator Sector 3 are ca scop intrarea în legalitate a acestor imobile construite nelegal", încălcându-se dispoziţiile art. 56 indice 1 din Legea nr. 350/2001;
- cinci terenuri, în suprafaţă totală de 63,5 hectare, îşi schimbă funcţiunea din L în M2 şi trec, astfel, de la înălţimi maxime de P+2-P+4 la înălţimi maxime de P+14, "ceea ce reprezintă o majorare a CUT-ului cu mai mult de 20%, aspect interzis" de art. 32 alin. (7) din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

* PUZ Zona de Sud a Sectorului 4

- este o documentaţie de urbanism care "derogă" de la Planul Urbanistic General. Aceasta prevede o dezvoltare urbană a zonei de sud a Sectorului 4 "care nu este echilibrată în privinţa funcţiunii de spaţiu verde". O suprafaţă "considerabilă care avea funcţiunea de sere şi care este oportun a fi exploatată ca spaţiu verde" devine construibilă.

* PUZ Sector 5

- calculul suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor porneşte de la premisele false ale suprafeţei spaţiului verde existent şi al unui număr redus al locuitorilor, cifra de spaţiu verde pe cap de locuitor pe care o propune PUZ Coordonator Sector 5 este sub nivelul de 26 mp prevăzut de art. 10 din Legea nr. 24/2007 a spaţiilor verzi. Totodată, PUZ Coordonator Sector 5 propune o reducere cu 41% a spaţiului verde de la 369,6 ha la 219,77 ha;
- reduce suprafaţa fondului forestier naţional, operaţiune care se poate face doar prin Hotărâre de Guvern. Amplasamentul de 103 ha (reprezentând peste 3,33% din suprafaţa sectorului 5), încadrat conform PUG in UTR V6 - pădure de agrement, îşi schimbă funcţiunea fie în V1a, V3b (funcţiuni de spaţii verzi), fie în L sau M (funcţiuni construibile).

* PUZ Coordonator Sector 6

- calculul suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor "porneşte de la o premisă falsă privind numărul locuitorilor sectorului", iar suprafaţa totală a spaţiilor verzi "nu include doar spaţii verzi existente, ci şi unele fictive". PUZ sector 6 propune 1.000 ha spaţiu verde, calculând o valoare de 28,56 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă valoarea aceasta a rezultat ca urmare a unei raportări la populaţia stabilă a sectorului din 2009, deci de acum 12 ani;
- modifică regula de stabilire a Hmax care în PUG se raportează la distanţa dintre aliniamente, modificând-o în distanţa dintre alinieri, ceea ce permite înălţimi mai mari ale clădirilor, obţinute prin retrageri mai mari de la aliniament;
- se bazează pe o "decizie a etapei de încadrare emisă nelegal, întrucât aceasta a decis ca PUZ-ul Sectorului 6 nu necesită evaluare de mediu, întrucât ar fi parcurs deja procedura evaluării de mediu în urmă cu şapte ani". AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)