Primarul general nu ia decizii privind accesul cetăţenilor la şedinţele CGMB, procesul fiind gestionat la nivelul acestui for, precizează Primăria Capitalei, într-un comunicat transmis marţi AGERPRES.

Precizarea PMB vine "în urma apariţiei, în mediul online, a unor referiri la o recentă decizie a Curţii de Apel, care anulează articolul privind modul de acces al cetăţenilor la şedinţele CGMB".

"Articolul anulat de Curtea de Apel cu privire la modul de funcţionare a CGMB nu aparţine primarului general, Gabriela Firea. Proiectul a fost iniţiat de consilierii generali în urmă cu patru ani, în 2015. Articolul reglementează modul de acces la şedinţele de consiliu şi nu interzice accesul cetăţenilor la astfel de dezbateri. Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat în data de 20 iunie 2019 pentru anularea art. 50 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Consiliului General. Poziţiile publice exprimate cu privire la acest subiect în ultimele zile sunt părtinitoare, întrucât prezintă doar acuzaţii la adresa primarului general, fără a prezenta punctul de vedere al instituţiei, ceea ce arată lipsa de interes pentru o informare corectă, echilibrată", susţine sursa citată.

Potrivit acesteia, respectiva prevedere - care reglementează modul de acces al cetăţenilor la şedinţele publice ale CGMB - există încă din anul 2015 şi a fost preluată, ulterior, în ROF-ul actualizat în anul 2017. Proiectul de la acea dată, menţionează sursa citată, a fost iniţiat de consilierii generali, nu de primarul general, fapt confirmat şi de instanţa de judecată, care a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului Bucureşti prin primar general. Proiectul a fost aprobat prin HCGMB nr. 52/ 2017 de 35 de consilieri generali, dintr-un număr de 50 de consilieri în funcţie.

Regulile prevăzute la art. 50 au fost introduse, la acea dată, pentru a asigura o minimă organizare a modului în care cetăţenii pot participa şi lua cuvântul la şedinţele CGMB, având în vedere spaţiul limitat al sălii în care aceste întruniri au loc şi faptul că legislaţia în vigoare nu detaliază aceste aspecte, susţine PMB.

"Prin anularea de către Curtea de Apel a articolului 50 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a CGMB nu s-a obţinut o îmbunătăţire a sistemului de acces al cetăţenilor la dezbateri şi nici mai multă transparenţă, ci, dimpotrivă, s-a creat o situaţie care nu este în beneficiul cetăţenilor care vor să se înscrie la cuvânt sau vor să participe la lucrările CGMB. În orice instituţie publică, locală sau centrală, fie că vorbim de consilii locale, Parlamentul României şi chiar Parlamentul European, accesul cetăţenilor în sală se face în limita locurilor disponibile. În sala de consiliu a Primăriei Capitalei sunt 127 de locuri, dintre care 55 sunt destinate consilierilor generali, 22 reprezentanţilor mass-media şi restul de 50 sunt destinate atât reprezentanţilor primăriei sau instituţiilor subordonate care trebuie să participe la şedinţă pentru susţinerea proiectelor iniţiate, dar şi cetăţenilor sau persoanelor juridice", afirmă primarul general, Gabriela Firea, citată în comunicat.

PMB precizează că decizia instanţei nu a fost încă redactată.

Art. 50, anulat de Curtea de Apel, prevede că şedinţele de plen ale CGMB sunt publice, orice persoană fizică sau juridică are dreptul să solicite participarea la aceste şedinţe.

Solicitarea pentru luare de cuvânt se face în scris la registratură sau prin fax/ email în atenţia secretarului general al Municipiului Bucureşti, cel târziu cu 48 de ore înainte de şedinţa de plen programată, precizând următoarele: numele şi prenumele solicitantului; date de contact (telefon; email) şi domiciliul solicitantului; proiectul de pe ordinea de zi la care solicită să intervină, precum şi punctul de vedere cu privire la acesta; solicitarea de participare şi luare de cuvânt la şedinţa CGMB se va înregistra la secretarul general al Municipiului Bucureşti, stipulează articolul 50.

Potrivit acestuia, secretarul general al Municipiului Bucureşti, prin Compartimentul Tehnic de Specialitate, va repartiza solicitarea către preşedintele de şedinţă şi către preşedinţii comisiilor de specialitate ce au în dezbatere proiectul de hotărâre de pe ordinea de zi la care solicitantul doreşte să îşi prezinte punctul de vedere. Preşedinţii comisiilor de specialitate, prin secretarul general - Compartimentul Tehnic de Specialitate, vor invita la şedinţele de comisie de specialitate persoanele ce au solicitat participarea la respectivele puncte de pe ordinea de zi. Punctul de vedere exprimat de solicitant va fi consemnat în procesul - verbal al şedinţei comisiei. Preşedintele comisiei de specialitate va comunica în scris preşedintelui de şedinţă participarea solicitantului la şedinţa comisiei. Prin grija preşedintelui de şedinţă, persoana care a parcurs etapele de la alineatele anterioare, va fi invitată să asiste la dezbaterea şi votarea proiectului de pe ordinea de zi la care este interesat. De asemenea, preşedintele de şedinţă îi va acorda un timp fix pentru a prezenta în faţa CGMB punctul de vedere asupra proiectului respectiv de pe ordinea de zi, mai prevede articolul anulat.

Anterior, într-un comunicat, Centrul de Resurse pentru participare publică a susţinut că articolul 50 conţinea "o procedură abuzivă" cu privire la participarea cetăţenilor la şedinţele CGMB şi mai ales la posibilitatea ca aceştia să ia cuvântul. AGERPRES/(AS - autor: Iulia Carciog, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)