Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în 2026
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în acest an, indicând un declin de 0,3%, față de un avans de 0,1% cât estima în primăvară, în timp ce rata inflației ar urma să se situeze la 7,9%, față de un nivel de 7% anunțat anterior, conform previziunilor economice de toamnă, publicate marți de Executivul comunitar.
În 2027 și 2028, PIB-ul României ar urma să înregistreze o creștere de 1,8% și, respectiv, 2,2%, iar rata inflației să scadă la 4,4% și, respectiv, 3,8%.
'După o creștere lentă în 2025, economia României ar urma să se contracteze într-o oarecare măsură în 2026, consolidarea fiscală afectând consumul privat. Investițiile publice sprijinite de RRF (Mecanismul de Redresare și Reziliență) au accelerat, compensând parțial cererea internă slabă. O redresare a consumului public și privat, alături de o creștere treptată a ritmului investițiilor private ar urma să majoreze avansul PIB-ului la aproximativ 2% în 2027 și 2028. Proiectul de gaze offshore Neptun Deep și competitivitatea sporită a costurilor ar urma să sprijine exporturile, reducând și mai mult deficitul extern. Rata șomajului ar urma să scadă din nou deoarece redresarea economiei va accelera în 2027, în timp ce inflația ar urma să se modereze, după nivelul ridicat înregistrat în 2026. Deficitul guvernamental general ar urma să se reducă de la 6% din PIB în 2026 la 5,6% din PIB în 2028, în timp ce ponderea datoriei în PIB ar urma să crească la 64% până în 2028, deoarece deficitele încă încă depășesc ritmul de creștere al PIB-ului nominal', previzionează Executivul comunitar.
După măsurile necesare de consolidare fiscală, economia României a scăzut în ultimul trimestru din 2025 și în primul semestru din 2026. Consumul privat s-a redus cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor publice, în timp ce inflația, la aproape 10%, a redus venitul disponibil. Investițiile private au fost afectate de prelungita perioadă de instabilitate politică, incertitudini economice și majorarea costurilor cu energia. În semestrul II din 2026, economia ar urma să se stabilizeze, datorită redresării graduale a cererii gospodăriilor, a rezilienței exporturilor și a formării brute de capital fix încă solidă, în parte datorită finalizării proiectelor PNRR. Pe ansamblul acestui an PIB-ul ar urma să se contracte cu aproximativ 0,3%, apreciază Comisia Europeană.
Potrivit sursei citate, în 2027, scăderea inflației și unele creșteri ale salariilor și pensiilor publice ar urma să susțină venitul disponibil real, încrederea în economie și consumul privat. Totuși, se estimează o diminuare a formării brute de capital fix, ca efect al atenuării investițiilor PNRR. În același timp, absorbția mai ridicată a fondurilor UE de coeziune și așteptata stabilizare și redresare a investițiilor private, susținută de sporirea încrederii în urma incertitudinilor politice mai scăzute, ar urma să sprijine investițiile. PIB-ul ar urma să crească cu 1,8% în 2027 și să accelereze la 2,2% în 2028. Pe fondul scăderii inflației, politica monetară ar urma să se atenueze în perioada de prognoză, îmbunătățind condițiile de finanțare și sprijinind avansul creditării. Începerea exploatării gazelor naturale la proiectul Neptun Deep ar urma să susțină creșterea economiei, în timp ce se reduce deficitul de cont curent, cu un efect mai pronunțat în 2028. În perioada de prognoză, deficitul de cont curent ar urma să scadă semnificativ, sub 6% din PIB în 2028.
Riscurile la adresa prognozei de creștere sunt înclinate în jos, avertizează Executivul comunitar. O reizbucnire a instabilității politice ar putea afecta consolidarea fiscală pe termen mediu, roda încrederea și investițiile private. În plus, incertitudinile privind cererea externă, în special în sectorul auto, și temerile privind prețurile ridicate la energie rămân o provocare pentru industrie.
Condițiile de pe piața muncii au început să se deterioreze încă din 2025, pe fondul creșterii lente a economiei. Scăderea numărului de angajați, care a dus la creșterea ratei șomajului, ar urma să continue și în 2026. Se estimează că rata șomajului va atinge un nivel de vârf de aproximativ 6,7% în 2026 și va scădea gradual în perioada de prognoză, în linie cu redresarea economiei. După o perioadă de doi de înghețare a salariilor,în 2025 și 2026, creșterea salariilor nominale s-a redus rapid, în timp ce salariile reale au scăzut în acești ani. Moderarea creșterii salariilor ar urma să continue în perioada de prognoză, sprijinind competitivitatea externă, apreciază Comisia Europeană.
Inflația a accelerat în semestrul doi din 2025, pe fondul majorării TVA și a accizelor, alături de eliminarea plafonării prețurilor la electricitate pentru gospodării. Și în 2026 s-a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor, în urma majorării pe plan global a cotațiilor la țiței, și a secetei severe care a afectat piața electricității. Rata inflației ar urma să crească la 7,9% în 2026, după un nivel de 6,8% în 2025. În pofida unui declin gradual al prețurilor petrolului la nivel global, presiunile inflaționiste sunt așteptate să se estompeze treptat în 2027, astfel încât rata inflației ar urma să se situeze în medie la 4,4%, peste obiectivul stabilit de BNR (2,5 plus/minus un punct procentual). Introducerea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS2) în 2028 ar urma să încetinească procesul de dezinflație, astfel încât rata inflației ar urma să se situeze în medie la 3,8%.
Deficitul guvernamental al României ar urma să scadă la 6% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025. Această scădere reflectă impactul măsurilor de consolidare fiscală din a doua parte a lui 2025 și controlul strict al execuției bugetare, până acum în acest an. Cheltuielile curente ca pondere în PIB ar urma să scadă cu aproximativ un punct procentual (pp) din PIB anul acesta, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor publice. Pe partea de venituri, implementarea majorărilor de taxe adoptate în 2024 și 2025 ar urma să majoreze veniturile cu 1,2 pp din PIB.
În 2027, deficitul ar urma să scadă la 5,8% din PIB, pe fondul continuării controlului asupra cheltuielilor curente și al investițiilor publice mai scăzute, după încheierea RRF. Cheltuielile din domeniul apărării ar urma să crească în perioada de prognoză de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% din PIB în 2028, sprijinite de împrumuturile din programul SAFE. Datoria guvernamentală ar urma să crească de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la aproximativ 64% din PIB în 2028, determinată în principal de deficitele primare ridicate și de plățile dobânzilor, a concluzionat subliniază Executivul comunitar. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Jianu: Statisticile arată că avem o productivitate în creștere, însă România își caută în continuare modelul economic
Datele statistice arată că avem o productivitate în creștere, însă mesajul general e acela că România își caută în continuare modelul economic, a declarat, marți, președintele IMM România, Florin Jianu, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'În acest an am analizat 928.000 de companii, în c
Europa ar putea plăti 450 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, în 2026 (consilier DG ENER)
Europa a plătit aproximativ 112 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, față de cât ar fi achitat în alte condiții, iar anul acesta este posibil să ajungem la 450 de miliarde de euro, a transmis, marți, Tudor Constantinescu, consilier principal al directorului general pentru energie (DG ENER) din cadrul Comisiei Europene, î
România și Israel vor colabora în cadrul unor programe de mediu (ministru)
România și Israel au pus bazele unei colaborări pe o serie de programe de mediu, ce vizează gestionarea resurselor de apă și a pădurilor, dar și inițiative de educație ecologică pentru copii și tineri, a transmis ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare publicată, marți, pe propria pagină de socializare. 'Astăzi
Declinul demografic ar putea afecta piața muncii din România mai mult decât inteligența artificială (analiză)
Reducerea populației de vârstă activă ar putea reprezenta, până în 2035, o presiune mai mare asupra pieței muncii din România decât eliminarea locurilor de muncă prin inteligență artificială (AI), în condițiile în care automatizarea nu va putea compensa integral efectele declinului demografic, potrivit unei analize realizate
Aproape 6 din 10 români își acoperă cheltuielile lunare, dar rămân cu foarte puțini bani (sondaj)
Aproape 59% dintre români susțin că veniturile le acoperă cheltuielile lunare, dar le rămân foarte puțini bani sau reușesc doar să se descurce de la o lună la alta, în condițiile în care creșterea costului vieții pune presiune asupra bugetelor personale, potrivit unui sondaj realizat prin platforma iVOX, la inițiativa tbi bank. 'Rom
București ocupă penultimul loc într-un clasament european privind calitatea aerului (studiu)
Capitala României ocupă locul 39 din 40 în clasamentul european 'Free to Breathe' ('Liberi să respirăm') 2026, realizat de campania europeană Clean Cities. 'Capitala primește calificativul F, cel mai slab posibil, cu doar 17,9 puncte din 100. Doar Atena stă mai prost. Bucureștiul se numără printre cele 18 orașe care nu respectă
AFM a aprobat ecotichete de peste 22,7 milioane de lei în Programul 'Rabla 2026' pentru persoane fizice
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat, marți, în cadrul ședinței Comitetului de Avizare, 1.865 de ecotichete, în valoare de aproape 22,73 milioane de lei, pentru persoanele fizice înscrise în Programul Rabla Auto 2026. 'Continuăm să susținem, prin Programul Rabla Auto 2026, înnoirea parcului auto
Trei din patru români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii (studiu)
Aproximativ 73% dintre români declară că nu ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii lunare, în condițiile în care doar 31,1% au economii suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni, arată studiul Barometrul Datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România. Potrivit cercetă
MADR: Carnea proaspătă de porc va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la sacrificare (proiect)
Carnea proaspătă de porc refrigerată va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la data sacrificării, iar unitățile de tranșare și ambalare nu vor putea să prelungească sau să modifice termenul stabilit inițial, potrivit unui proiect de ordin comun al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Autorității Naționa
ANM: Vreme mai caldă decât normalul perioadei în București, dar cu ploi și intensificări ale vântului
Vremea în București va fi mai caldă decât în mod obișnuit pentru această perioadă, cu temperaturi maxime situate între 15 și 18 grade Celsius, însă sunt așteptate ploi temporare și intensificări ale vântului, care vor atinge viteze de 50-55 km/h, potrivit prognozei speciale pentru Capitală, publicate de Administrația Națională de M
Bende: Gazele 'verzi' nu sunt încă viabile din punct de vedere economic; de acord să înverzim,dar să o facem cu cap
Gazele 'verzi' nu sunt încă viabile din punct de vedere economic, iar eu sunt de acord să înverzim cât se poate, însă nu dintr-o dată, ci să încercăm să o facem cu cap, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', președintele Comisiei pentru industrii și servic
Jude (Romgaz): Nu vom ajunge la Net Zero în 2050, dar putem atinge cât mai mult acest obiectiv
Obiectivul Net Zero nu poate fi atins în 2050, dar avem obligația să realizăm toate acele investiții absolut necesare ca să atingem cât mai mult acest obiectiv, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', directorul general adjunct al Romgaz, Aristotel Jude. '
Frăsineanu: Resursele pentru producerea și folosirea biometanului nu sunt suficient de bine exploatate la acest moment
Resursele pentru producerea și folosirea biometanului nu sunt suficient de bine exploatate, la acest moment, și continuăm să le abandonăm fie în depozitele de deșeuri, fie pe câmpuri sau în păduri, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', Mihaela Frăsineanu, consilieră de stat
Man (ANRE): Proiectele 'verzi' nu pot să fie finalizate fără o susținere financiară
Proiectele de energie 'verde' nu pot să fie finalizate fără o susținere financiară, iar cu cât vor fi mai multe proiecte-pilot, cu atât vom putea spune că am făcut pași efectivi spre o tranziție, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', secretarul general al Autorității Națio






