Lumea se îndreaptă către o 'depășire ireversibilă' a pragului de încălzire globală periculoasă, cu excepția cazului în care guvernele renunță la combustibilii fosili și încep să reducă rapid emisiile, avertizează un raport citat joi de DPA/PA Media.

Cea mai recentă actualizare a inițiativei Climate Action Tracker (CAT), publicată în contextul reuniunii țărilor la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP31), organizată la Antalya, în Turcia, avertizează că acțiunea colectivă împotriva schimbărilor climatice a stagnat pentru al cincilea an consecutiv.

Există câteva semne pozitive: energia electrică curată a acoperit întreaga cerere globală suplimentară de energie în 2025, China și India implementează surse regenerabile de energie într-un ritm record, numărul de autovehicule electrice atinge noi maxime, iar defrișările din Pădurea Amazoniană au cunoscut o scădere semnificativă.

Însă, raportul CAT avertizează că progresul în ceea ce privește implementarea alternativelor la combustibilii fosili - care generează cea mai mare parte a emisiilor de gaze cu efect de seră care determină încălzirea globală atunci când sunt arși pentru transport, încălzire, energie electrică și industrie - nu este suficient de rapid.

Creșterea cererii de energie și noile infrastructuri pentru combustibili fosili aflate în construcție au dus la emisii în continuă creștere, avertizează raportul CAT.

Potrivit inițiativei, s-a constatat că, având în vedere politicile privind combaterea schimbărilor climatice și promovarea energiei curate și a tehnologiilor pe care guvernele le pun în prezent în aplicare, lumea se îndreaptă către o încălzire de 2,7 grade Celsius până în anul 2100.

În cazul în care guvernele și-ar îndeplini obiectivele pentru 2030 și 2035 de reducere a emisiilor, prevăzute în Acordul de la Paris - un tratat global care vizează limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius comparativ cu nivelurile din perioada preindustrială pentru evitarea celor mai periculoase efecte ale schimbărilor climatice - încălzirea ar fi, totuși, de 2,6 grade Celsius.

Într-un scenariu optimist, în care țările își îndeplinesc toate angajamentele, obiectivele pe termen lung și țintele de 'zero emisii nete', s-ar înregistra o încălzire de 1,9 grade Celsius până la sfârșitul secolului.

Lumea este pe cale să depășească ținta de la Paris de 1,5 grade Celsius de încălzire în următorii câțiva ani, iar experții avertizează că, în prezent, este necesar să se acționeze pentru a limita amploarea și durata depășirii și pentru a reduce temperaturile sub 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale până în 2100.

'Alegerea dificilă cu care se confruntă guvernele este fie să continue să susțină industria combustibililor fosili, ceea ce ar condamna omenirea la daune economice insurmontabile, la o mortalitate în creștere din cauza căldurii și a bolilor și dezastrelor provocate de schimbările climatice, la care oamenii nu sunt capabili să se adapteze, fie să se orienteze către soluțiile disponibile și mai ieftine ca niciodată', a declarat Bill Hare, director executiv al organizației partenere a CAT, Climate Analytics.

'Iminența depășirii pragului de 1,5 grade Celsius nu poate fi o scuză pentru a deschide ușa defetismului - accentul trebuie pus pe accelerarea acțiunilor menite să limiteze amploarea și durata depășirii acestui prag', a adăugat el.

Sursa: climateactiontracker.org

'Fiecare creștere a încălzirii peste 1,5 grade Celsius înseamnă consecințe și mai semnificative asupra climei, naturii și sistemelor umane', a precizat Hare.

Oamenii de știință avertizează că depășirea pragului de 1,5 grade Celsius de încălzire va duce la fenomene meteorologice extreme mai severe, precum valuri de căldură mortale, inundații, furtuni și secetă, creșterea nivelului mării și riscul unui colaps catastrofal și ireversibil al sistemelor naturale, cum ar fi recifele de corali și pădurile tropicale.

O analiză publicată la începutul acestei săptămâni de inițiativa Global Carbon Budget a sugerat o ușoară scădere a emisiilor de carbon provenite din arderea combustibililor fosili în acest an, de 0,4%, determinată de extinderea energiei solare și eoliene, precum și de conflictul din Iran.

Niklas Hohne, din cadrul organizației partenere a CAT, NewClimate Institute, a declarat: 'Având în vedere că închiderea Strâmtorii Hormuz ne expune vulnerabilitatea la șocuri geopolitice, argumentele în favoarea energiilor regenerabile și a electrificării nu au fost niciodată mai puternice și se pare că emisiile globale ar putea fi pe punctul de a atinge un vârf și de a înregistra o scădere mult mai rapidă decât am crezut anterior'.

Însă, Sarah Heck, analist de politici în cadrul Climate Analytics și autoare principală a raportului, a avertizat că, în ansamblu, guvernele 'pur și simplu nu acționează suficient de rapid pentru a adopta politicile care ne-ar permite să scăpăm din capcana depășirii limitelor, care se conturează'.

'Mai grav, unele dintre ele ridică piciorul de pe accelerație și își încetinesc acțiunile climatice - sau, în cazuri precum SUA, Canada și Noua Zeelandă - le reduc la un nivel uluitor', a adăugat ea.

Potrivit CAT, se preconizează ca încălzirea pe termen lung va depăși limita de 1,5 grade Celsius în jurul anului 2030.

Pentru a menține depășirea pragului de 1,5 grade Celsius la nivelul minim încă posibil, raportul estimează că reducerea emisiilor trebuie să se accelereze de la aproximativ 4% pe an până în 2030, la 7% pe an în prima jumătate a anilor 2030 și la 9% pe an în perioada 2035-2050. Aceasta este comparabilă cu scăderea de 7% a emisiilor de carbon înregistrată în 2020 ca urmare a restricțiilor impuse în întreaga lume pe fondul pandemiei de COVID-19. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Adrian Dădârlat)