Învestirea Guvernului Luca Niculescu după mai mult de cinci luni de guvern fără puteri depline, ședința CSAT privind incidentele recente din apele teritoriale de la Marea Neagră, prezența unei delegații a Comisiei de la Veneția în România, constatarea de către Curtea Constituțională a existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern privind OUG legată de Programul SAFE, trimiterea în judecată a deputatului AUR, Dan Tanasă, în dosarul în care este acuzat de incitare la ură și discriminare împotriva imigranților, trimiterea în judecată a Cristinei Trăilă (pentru complicitate la folosirea influenței), a lui Mihai Barbu (folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite) și a lui Fănel Bogos (instigare la folosirea influenței) reprezintă o parte din evenimentele perioadei 19-23 octombrie 2026.

Guvernul Luca Niculescu, format din 12 miniștri PSD și 6 miniștri independenți, a fost învestit de Parlament (20 octombrie)
* La 20 octombrie, Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului Luca Niculescu, cu 280 de voturi 'pentru' și 58 'împotrivă'.
Membrii noului Guvern sunt: prim-ministru - Luca Niculescu (independent); viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne - Marian Neacșu (PSD); ministrul Transporturilor și Infrastructurii - Ștefan Ovidiu Popa (PSD); ministrul Finanțelor - Alexandru Nazare (independent); ministrul Afacerilor Externe - Sebastian-Dănuț Neculăescu (independent); ministrul Justiției - Radu Marinescu (PSD); ministrul Apărării Naționale - Ștefan Radu Oprea (PSD); ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului - Daniel Cătălin Zamfir (PSD); ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială - Costinel Bogdan Dumitru (independent); ministrul Energiei - Dumitru Chisăliță (independent); ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Florin Ionuț Barbu (PSD); ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor - Natalia Elena Intotero (PSD); ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Marcel Alexandru Stoica (PSD); ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene - Alexandru Mihai Ghigiu (PSD); ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale - Petre Florin Manole (PSD); ministrul Sănătății - Alexandru Florin Rogobete (PSD); ministrul Educației și Cercetării - Valentin Sorin Costreie (independent); ministrul delegat pentru Învățământ Preuniversitar - Sorin Gabriel Ionescu (PSD); ministrul Culturii - Ioana Ruxandra Victoria Ciocan (independent).
Premierul Luca Niculescu a salutat votul Parlamentului pentru învestirea Guvernului, adăugând că Executivul va avea prima ședință chiar în cursul serii. 'Cu emoție și responsabilitate am primit acest vot. Mulțumesc Parlamentului pentru încrederea acordată acestui Guvern, mulțumesc PSD pentru susținere. Mulțumesc PNL, UDMR, reprezentanților minorităților și tuturor celorlalți parlamentari care au votat acest Guvern, chiar dacă au exprimat rezervele lor și au anunțat unii dintre ei că vor fi în opoziție. Este un moment important pentru România. Ieșim din aproape șase luni de criză. Ne punem imediat pe treabă, chiar din această seară vom organiza prima ședință de Guvern. Prioritățile sunt cunoscute. România nu mai poate aștepta', a spus el, în plenul reunit al celor două Camere.
Există o așteptare a românilor pentru reforme, iar acestea trebuie îndeplinite sau măcar începute, a declarat, la rândul său, președintele Nicușor Dan, după jurământul de învestitură depus de membrii Guvernului Luca Niculescu în aceeași zi.
Audierile miniștrilor în comisiile de specialitate ale parlamentului au avut loc în zilele de 19 și 20 octombrie.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu să formeze Guvernul la 5 octombrie în urma unor noi consultări cu partidele parlamentare. Aceasta a fost a patra nominalizare de premier, după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură pe data de 5 mai.

Prima ședință de guvern condusă de premierul Luca Niculescu
* La 20 octombrie, la scurt timp după votul de învestitură și depunerea jurământului, a avut loc, la Palatul Victoria, prima ședință de Guvern condusă de noul premier Luca Neculescu.
A fost adoptată o ordonanță de urgență privind structura Cabinetului, care prevedea că, în cadrul Guvernului își va desfășura activitatea un viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, iar atribuțiile acestuia vor fi stabilite prin decizia prim-ministrului.
După ședință, premierul a susținut o conferință de presă în care a reiterat urgențele de pe agenda Guvernului, între care rectificarea bugetară, bugetul pentru 2027, pregătirea pentru sezonul de iarnă.

Premierul Luca Niculescu: trei priorități în domeniul fondurilor europene
* Premierul Luca Niculescu a participat, la 21 octombrie, la preluarea mandatelor de către noii miniștri de la Investiții și Proiecte Europene, Externe, Educație, Apărare și Cultură, după care a anunțat trei priorități pentru perioada următoare în domeniul fondurilor europene: închiderea PNRR fără pierderi, accelerarea absorbției fondurilor din Politica de Coeziune 2021-2027 și pregătirea și negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Delegație a Comisiei de la Veneția în România; președinta Marta Cartabia: 'Anularea alegerilor prezidențiale din România, prilej de reflecție pentru Comisie'
* Președinta Comisiei de la Veneția, Marta Cartabia, a declarat, la 20 octombrie, în cadrul Rule of Law Forum de la București, că experiența României privind anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2024 a reprezentat un prilej important de reflecție asupra noilor provocări la adresa securității și democrației. Ea a atras atenția în special asupra influenței rețelelor de socializare și a noilor forme de putere exercitate prin intermediul platformelor digitale și al algoritmilor.
Marta Cartabia a mai spus că regresul statului de drept are și o cauză legată de mentalitatea potrivit căreia majoritatea care câștigă alegerile poate impune deciziile sale fără să țină cont de opoziție și de minorități, fără să le includă în procesul de deliberare.
* O delegație a Comisiei de la Veneția, condusă de președinta Marta Cartabia, a avut o serie de întrevederi bilaterale oficiale la București (19-20 oct), în marja celei de-a doua ediții a Forumului privind Statul de Drept (20-21 oct).
Delegația a avut întrevederi cu Președintele României, cu prim-ministrul interimar, cu președintele și unii membri ai Senatului, cu președintele și unii membri ai Camerei Deputaților, precum și cu președinta și unii judecători ai Curții Constituționale a României.

Nicușor Dan: Uniunea Europeană a transformat apărarea democrației într-o prioritate strategică
* Președintele Nicușor Dan a transmis, la 21 octombrie, un mesaj cu prilejul conferinței 'Dezinformarea, provocare la adresa securității naționale', organizată la Universitatea Națională de Apărare 'Carol I', în care afirmă că Uniunea Europeană a transformat apărarea democrației într-o prioritate strategică, iar scutul european pentru democrație, adoptat de Comisia Europeană în noiembrie 2025, propune o abordare integrată, pe trei piloni: protejarea integrității spațiului informațional; consolidarea instituțiilor, a alegerilor libere și a presei independente; creșterea rezilienței societății și a implicării civice. Mesajul a fost prezentat de către Martina Orlea, consilier de stat - Departamentul Securității Naționale.

Ședință CSAT privind incidentele recente din apele teritoriale de la Marea Neagră
* Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), au subliniat, după ședința CSAT din 22 octombrie, că securitatea Mării Negre reprezintă o componentă esențială a securității naționale și euroatlantice și că România va continua să acționeze, în strânsă coordonare cu aliații și partenerii săi, pentru protejarea intereselor naționale și prevenirea escaladării, a transmis Administrația Prezidențială.
Discuțiile din cadrul reuniunii au vizat cu prioritate escaladarea incidentelor maritime, în mod specific prin încălcări ale spațiului aerian național și lovirea cu drone a unor nave comerciale, în apele teritoriale ale României și în imediata apropiere a acestora.
'Aceste evoluții, de o gravitate deosebită, sunt consecințe directe ale agresiunii Federației Ruse dincolo de granițele Ucrainei. Astfel, în ultima perioadă, s-au amplificat semnificativ amenințările la adresa libertății navigației și a infrastructurii critice', a mai precizat Administrația Prezidențială.
Totodată, membrii Consiliului au analizat modalitățile de intensificare a coordonării în cadrul NATO, inclusiv pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul estic și identificarea unor noi măsuri de răspuns la amenințările din regiunea Mării Negre, fundamentate pe concluziile reuniunii Consiliului Nord-Atlantic din 20 octombrie 2026, convocat la inițiativa României.

CCR: Există conflict juridic între Guvern și Parlament pe OUG privind programul SAFE
* Curtea Constituțională a României a stabilit, la 22 octombrie, că a existat conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament în legătură cu emiterea Ordonanței de Urgență referitoare la Programul SAFE.
Curtea a constatat că Guvernul și-a exercitat competența de a adopta ordonanțe de urgență cu depășirea rolului său constituțional, întrucât ordonanțele adoptate de Guvern după ce acesta a fost demis prin moțiune de cenzură nu se încadrează în competența de îndeplinire numai a actelor necesare pentru administrarea treburilor publice stipulată în art.110 alin.(4) din Constituție.
Curtea a mai reținut și că posibilitatea acordată Guvernului de a asigura continuitatea până la instalarea unui Executiv cu puteri depline nu echivalează cu prelungirea mandatului politic în forma sa anterioară, întrucât Constituția distinge între Guvernul care exercită mandatul întemeiat pe încrederea Parlamentului și cel care, după încetarea acelui mandat, asigură administrarea treburilor publice până la învestirea succesorului său.
Cel care a sesizat CCR cu un conflict juridic de natură constituțională pe OUG 38/2026 privind SAFE a fost președintele PSD, Sorin Grindeanu, în calitatea sa de președinte al Camerei Deputaților.

Ministerul Finanțelor: Eurostat a confirmat că România a redus deficitul bugetar la 7,8% în 2025
* Eurostat a confirmat că România a redus deficitul bugetar la 7,8% din PIB în 2025, una dintre ele mai ample ajustări din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor din 22 octombrie.
Potrivit sursei citate, datele confirmă reducerea deficitului bugetar al României, calculat conform metodologiei europene ESA 2010, de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% din PIB în 2025.
În zona euro, deficitul guvernamental ajustat sezonier s-a situat la 3,3% din PIB în trimestrul doi din 2026, în creștere de la 3,2% în precedentele trei luni, iar în Uniunea Europeană a urcat de la 3,1% din PIB la 3,5% din PIB.
În România, deficitul a crescut cu 3,7 puncte procentuale, de la 5,5% din PIB în primul trimestru la 9,2% din PIB în trimestrul doi din 2026.
Datele provizorii ale Eurostat arată că topul țărilor membre cu cele mai mari deficite guvernamentale este condus de România, cu un minus de 9,2% din PIB, urmată de Ungaria, 7,2% din PIB și Franța, 5,9% din PIB.

DIICOT a pus din nou sechestru pe apartamentele Nordis
* DIICOT a dispus, la 20 octombrie, reinstituirea sechestrului asupra apartamentelor Nordis din Mamaia, după ce Curtea de Apel București a ridicat săptămâna trecută măsurile asigurătorii privind bunurile companiilor Nordis Management și Nordis Mamaia.
DIICOT precizează că măsura a fost luată în continuarea activităților de urmărire penală efectuate în cadrul dosarului penal, având în vedere extinderile urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave dispuse la data de 10 octombrie 2025, respectiv 18 august 2026.
Pe 14 octombrie, Curtea de Apel București ridicase sechestrul pe bunurile firmelor Nordis Management și Nordis Mamaia, însă procurorii au decis să reinstituie măsurile asigurătorii, invocând extinderea urmăririi penale în dosar.
DIICOT precizează că măsura a fost luată în continuarea activităților de urmărire penală efectuate în cadrul dosarului penal, având în vedere extinderile urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave dispuse la data de 10 octombrie 2025, respectiv 18 august 2026.

Deputatul AUR Dan Tanasă, trimis în judecată pentru incitare la ură și discriminare împotriva imigranților
* La 22 octombrie, deputatul AUR, Dan Tanasă, a fost trimis în judecată de Parchetul General în legătură cu postări ale sale pe Facebook în care instiga românii să boicoteze muncitorii imigranți.
Dan Tanasă va fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru săvârșirea infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare.
Pe 19 august 2025, Dan Tanasă a publicat pe Facebook un mesaj în care îndemna românii să respingă comenzile livrate de imigranți: 'Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!'.

Tribunalul București a respins plângerea primarului general, Ciprian Ciucu, în dosarul de luare de mită
* La 21 octombrie, Tribunalul București a respins plângerea formulată de primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, împotriva deciziei procurorilor DNA de a-i prelungi măsura controlului judiciar, în dosarul în care edilul este cercetat penal pentru luare de mită.
Ciucu a fost plasat sub control judiciar de DNA în luna iunie 2026, măsură prelungită de două ori de către procurori. De fiecare dată, acesta a contestat decizia procurorilor, fără să aibă succes.
Ciprian Ciucu este acuzat că, în timpul campaniei electorale din noiembrie - decembrie 2025, a primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar.

Cristina Trăilă, Mihai Barbu și Fănel Bogos, trimiși în judecată
* Fostul secretar general adjunct al Guvernului, Cristina Trăilă, și fostul lider al PNL Vaslui, Mihai Barbu, au fost trimiși în judecată, alături de omul de afaceri vasluian Fănel Bogos, într-un dosar instrumentat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul teritorial Iași, conform unui comunicat al DNA-Iași din 21 octombrie.
Din probatoriul administrat în cauză, reiese că Fănel Bogos administrează, prin intermediul unei societăți comerciale, mai multe ferme avicole din județul Vaslui, în cadrul cărora 's-ar fi înregistrat încălcări sistematice ale normelor sanitar-veterinare, de natură să favorizeze apariția unor agenți patogeni și a unor boli în rândul efectivelor de păsări'.
Conform procurorilor, Mihai Barbu ar fi intermediat întâlniri între Bogos și înalți funcționari ai statului, cu directorul ANSVSA, și cu diferiți oameni politici.
De asemenea, conform procurorilor DNA, în cadrul acestor demersuri, în perioada 3-4 noiembrie 2025, Mihai Barbu ar fi fost ajutat de Trăilă Cristina, 'care, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului României, ar fi susținut acțiunile acestui'.
Fănel Bogos este acuzat de instigare la folosirea influenței, Cristina Trăilă de complicitate la folosirea influenței, iar Mihai Barbu de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Hunedoara: Peste 90 de mineri protestează subteranul minei Vulcan; prefectul discută cu protestatarii
* Peste 90 de mineri erau, la 21 octombrie, autoblocați în subteranul Minei Vulcan, nemulțumiți de diferențele de bani, în minus, pe care le-au constatat atunci când au primit fluturașii de salariu, conform celor anunțate de liderii Sindicatului Muntele, de la Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ).
Doi dintre minerii din subteranul Minei Vulcan, din Valea Jiului, au primit îngrijiri medicale, în aceeași zi, la Compartimentul de Primiri Urgențe (CPU) al spitalului municipal din Vulcan, după ce au solicitat sprijinul echipajelor de pe ambulanțe.
Protestul a început la 20 octombrie, după ce minerii transferați de la mina Lupeni, la mina Vulcan au constatat că venitul lor este mai mic cu circa 300 de lei față de salariul pe care îl aveau atunci când lucrau la Lupeni. Transferul a fost efectuat în condițiile în care mina Lupeni se află în procedură de închidere.

Municipiul Târgu Mureș va găzdui Campionatul Mondial de hochei din 2027
* Municipiul Târgu Mureș va deveni capitala hocheiului pe gheață în mai 2027, după ce a câștigat dreptul de a găzdui Campionatul Mondial de hochei pe gheață, Divizia I, Grupa B, competiție de anvergură internațională ce se va desfășura în perioada 1-7 mai, a anunțat, la 20 octombrie, conducerea Primăriei Municipiului Târgu Mureș și a Federației Română de Hochei pe Gheață (FRHG).
La turneul de la Târgu Mureș vor participa șase echipe naționale: România, Coreea de Sud, Japonia, China, Olanda și Spania. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiță)