Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a subliniat, vineri, la ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului, că acest moment întunecat al istoriei noastre nu trebuie să rămână un simplu subiect de cercetare academică, ci o lecție vie, predată în școli, explicată la televiziunea publică și în mass media, ca parte a unei politici capabile să ne vindece de tentația ignoranței și a negaționismului.

''Comemorarea de astăzi este un angajament reînnoit că vom fi neobosiți în a combate acești demoni vechi, ura, intoleranța, dezumanizarea, indiferent față de cine sunt folosiți. Nu avem voie să lăsăm ura să infesteze mintea generațiilor și viitorul societății. Nimic nu poate justifica iresponsabilitatea de a privi în altă parte atunci când demnitatea umană este călcată în picioare. De aceea Holocaustul nu trebuie să rămână un simplu subiect de cercetare academică. Este o lecție vie, predată în școli, explicată la televiziunea publică și în mass media, ca parte a unei politici capabile să ne vindece de tentația ignoranței și a negaționismului'', a transmis Țoiu.

Ministrul a amintit și de ''cei care n-au fost direct victime ale Holocaustului, dar au ales să nu se alăture urii instituționalizate, violenței instituționalizate'', de ''cei care au ales să stea drepți, deși nu erau ei cei vizați de instituții sau de violența instituționalizată'', de ''cei care au ales să stea drepți spunând ce este greșit, înainte să se întâmple și, apoi, cei care au ales să stea drepți protejând cu ceea ce aveau la îndemână, atunci, pe cei din jurul lor''.

''Și de multe ori n-au reușit asta. 90% dintre cei deportați au murit. Foarte puțini supraviețuitori mai avem astăzi printre noi. Dar au reușit altceva. Să arate că umanitatea supraviețuiește în fața forței. Că în cele mai negre episoade din istoria noastră sunt oameni care au curajul să-și asume riscurile necesare, ca să protejeze nu doar oamenii din jur, ci ideile în care cred, care se opun dezumanizării. Pentru că, înainte de dezumanizare și ură, înainte ca acestea să devină fenomene naționale instituționalizate, este nevoie de complici. Nu doar cei care instrumentalizează asta au responsabilitate, ci și cei care le sunt complici chiar și prin tăcere'', a afirmat ea.

Oana Țoiu a accentuat importanța protejării viitorului fiecărui copil în fața urii instrumentalizate.

''Este foarte important, în acest moment al istoriei noastre, astăzi, și pentru generațiile care-și construiesc viitorul bazându-se pe valorile care sunt protejate astăzi în societatea noastră, în Europa, în multe alte locuri din lume, să facem fiecare, în dreptul puterii și resurselor pe care le avem, ce ține de noi să avem fiecare viață nevinovată, ca să protejăm viitorul fiecărui copil în fața urii instrumentalizate și în fața pretextelor, care sunt adesea construite invocând un vinovat, vinovat care niciodată nu este om, familia, persoana, copilul care-și construiește onest un viitor înainte într-o societate în care are nevoie de protecție, în care are nevoie de respect, chiar și atunci când vedem lucrurile diferit. Este și va rămâne un instrument politic încercarea de a defini un dușman, de a defini un dușman străin. Și cu atât mai mult cu cât asta se întâmplă avem nevoie să nu fim străini unii față de ceilalți. Avem nevoie să readucem respectul în conversație chiar și atunci când suntem în dezacord. Avem nevoie să nu permitem dezumanizarea și ura, pentru că următorul pas, dacă nu ne oprim aici, va fi violența'', a spus ministrul Afacerilor Externe. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Gabriela Badea)

>>> Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

Citeşte şi:

* 9 octombrie - Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România