Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România este marcată, în fiecare an, la 9 octombrie, fiind stabilită prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, dată ce reprezintă începutul deportării evreilor din România în Transnistria, se arată pe https://roholocaust.com/.

În urmă cu 85 de ani, la 9 octombrie 1941, evreii din Bucovina de Sud au început să fie deportați în Transnistria. 'Doar în octombrie 1941, peste 35.000 de evrei, majoritatea copii, bătrâni, femei, din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și alte localități din vecinătate au fost escortați în Transnistria. Concepută de autoritățile antonesciene ca o variantă românească a Soluției Finale, deportarea în Transnistria a presupus exterminarea prin condiții de viață precare: lipsa hranei, a măsurilor de igienă, izbucnirea de epidemii', se mai arată pe site-ul https://roholocaust.com/.

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel' organizează, în fiecare an, în preajma zilei de 9 octombrie, ceremonia oficială de comemorare, la Memorialul Victimelor Holocaustului, în București, ceremonie la care participă reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Parlamentului, Guvernului României, ai comunităților de evrei și romi din România, invitați internaționali, reprezentanți ai societății civile.

Autoritățile române organizează, conform cu prevederile H.G. 672 din 5 mai 2004, manifestări dedicate memoriei Holocaustului, ce includ conferințe, seminarii, lansări de carte, spectacole, concursuri școlare etc., se arată pe https://www.mae.ro/.

Președintele României, Nicușor Dan, a participat la 6 octombrie, la Palatul Cotroceni, la evenimentul 'Holocaustul. O mărturie pentru tineri', dedicat memoriei victimelor și supraviețuitorilor Holocaustului din România, care s-a desfășurat cu participarea ultimului martor și supraviețuitor al Holocaustului din România, Octavian Fülőp, în vârstă de 96 de ani. La eveniment au luat parte elevi de la două școli gimnaziale și de la 11 licee, precum și studenți de la patru universități, profesori, cercetători și istorici. Cu acest prilej, a fost prezentat și unui film documentar despre Holocaust. În cadrul evenimentului, au fost comemorate și victimele atacului Hamas împotriva civililor din Israel din data de 7 octombrie 2023.

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel' organizează, în perioada iunie 2026 - mai 2028, evenimentul BW-ViS - 'Beyond Words: From Testimony to Visual Storytelling in Holocaust Education' ('Dincolo de cuvinte. De la mărturii la narațiuni vizuale în educația despre Holocaust'), în cadrul căruia au loc ateliere metodologice, dezvoltarea de materiale vizuale care răspund nevoilor educaționale, testarea instrumentelor create și lansarea la nivel transnațional, prin evenimente organizate în București, Cluj-Napoca, Iași, Viena și Chișinău, indică https://www.inshr-ew.ro/.

***

Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România a fost instituită în urma mai multor recomandări propuse de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel (1928-2016), laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1986, pe baza lucrărilor și concluziilor Comisiei ce se regăsesc în 'Raportul final', publicat în 2004 (https://www.inshr-ew.ro/ro/files/Raport%20Final/Raport_final.pdf.pdf). Rememorarea evenimentelor din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial și marcarea Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România reprezintă o expresie a compasiunii și respectului, dar mai ales o responsabilitate civică firească prin care se poate preveni reiterarea unor astfel de acțiuni cu caracter antisemit, rasial, discriminatoriu.

Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România, fără a putea stabili cu exactitate numărul evreilor români și al evreilor din teritoriile aflate sub administrație românească care au fost uciși în timpul Holocaustului, apreciază că în România și în teritoriile aflate sub controlul său au fost uciși sau au murit între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni, la care se adaugă și aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum și 5.000 de evrei români care se aflau în alte țări din Europa. Între 45.000 și 60.000 de evrei au fost omorâți în Basarabia și Bucovina de trupele germane și române în 1941. Între 105.000 și 120.000 de evrei români deportați au murit ca rezultat al expulzărilor în Transnistria. În regiunea Transnistriei, între 115.000 și 180.000 de evrei locali au fost lichidați (în special la Odessa și în districtele Golta și Berezovca). Cel puțin 15.000 de evrei din Regat au fost uciși în pogromul de la Iași și ca urmare a altor măsuri antievreiești. Au murit, de asemenea, mare parte dintre romii deportați. Dintre cei 25.000 de romi (jumătate dintre ei, copii) trimiși în Transnistria, aproximativ 11.000 au pierit, se arată în 'Raportul final' al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România.

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel', constituit prin Hotărârea de Guvern nr. 902 din 4 august 2005, are ca obiect de activitate identificarea, culegerea, arhivarea, cercetarea, publicarea documentelor și rezolvarea unor probleme științifice referitoare la Holocaust, elaborarea și implementarea de programe educaționale și culturale privind acest fenomen istoric. Totodată, Institutul coordonează activitățile în vederea realizării obiectivului de investiții 'Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România', potrivit Legii nr. 174/2019 privind înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, respectiv ale Hotărârii Guvernului nr. 1134/2023 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții 'Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România', conform https://gov.ro/.

La 8 octombrie 2009, a fost inaugurat Memorialul Victimelor Holocaustului din România, realizat la inițiativa Ministerului Culturii și Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, în vederea recunoașterii și, totodată, a asumării crimelor comise în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial împotriva comunității evreiești și împotriva comunității rome. Ansamblul sculptural este realizat de artistul Peter Jacobi și cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi, Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David și Epitaf, și două instalații cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa și București, arată http://inshr-ew.ro/.

România a exercitat președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) în perioada martie 2016 - martie 2017, când a fost adoptată definiția de lucru a antisemitismului, realizare remarcabilă a IHRA. La nivel național, a fost adoptată Legea 157/2 iulie 2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 561 din 4 iulie 2018, conform http://legislatie.just.ro/.

Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură 2024-2027 a fost adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 540/23 mai 2024. Documentul reflectă continuarea angajamentului ferm al Guvernului împotriva oricăror manifestări de acest gen, fiind totodată o continuare a exercițiului început prin implementarea strategiei anterioare (2021-2023). Obiectivele generale ale Strategiei pentru perioada 2024-2027 vizează: (I) prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură; (II) promovarea educației pentru incluziune; (III) sprijinirea cunoașterii culturii evreiești; (IV) susținerea acestor eforturi la nivel internațional, indică https://gov.ro/

***

La nivel internațional, victimele Holocaustului sunt comemorate la 27 ianuarie, o rezoluție fiind adoptată, în acest sens, de Organizația Națiunilor Unite (ONU) la 1 noiembrie 2005. Rezoluția ONU respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parțial, și felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forțată și închisori în timpul Holocaustului, potrivit https://www.un.org/.

Ziua de 2 august a fost recunoscută ca 'Zi Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor', prin rezoluția Parlamentului European din 15 aprilie 2015. În august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, mii de oameni de etnie romă (femei, bătrâni și copii din așa-numitul 'lagăr al țiganilor') au fost exterminați în camerele de gazare, conform https://gov.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.inshr-ew.ro