Oficialii americani consideră că o invazie a Chinei în Taiwan înainte de 2028 este tot mai puțin probabilă, în pofida ordinelor președintelui chinez Xi Jinping ca armata să fie pregătită până în 2027 să preia prin forță, dacă va fi necesar, insula guvernată democratic, au declarat surse americane familiarizate cu situația, sub rezerva anonimatului, relatează joi Reuters.

Printre principalele motive se numără întârzierile în ceea ce privește pregătirea militară cauzate de campania anticorupție a Partidului Comunist Chinez, precum și de dorința Beijingului de a vedea rezultatele alegerilor din Taiwan din 2028. Unii oficiali chinezi speră că acestea ar putea aduce la putere un guvern mai dispus să accepte trecerea insulei sub control chinez, potrivit a doi oficiali americani în funcție, unui fost oficial american și unei persoane familiarizate cu situația.

Beijingul ar putea lua tot mai mult în considerare utilizarea forței în 2028 și ulterior dacă, în urma alegerilor din Taiwan, Partidul Democratic Progresist (DPP) va obține un al patrulea mandat consecutiv și dacă actualul președinte Lai Ching-te va fi reales, au adăugat sursele.

'Dacă se întâmplă asta, cred că situația în 2028 devine destul de complicată', a declarat unul dintre oficialii americani care, la fel ca celelalte surse, a vorbit sub rezerva anonimatului.

Lai Ching-te, care a preluat funcția în urmă cu doi ani, și partidul său de guvernământ DPP, susțin identitatea separată a Taiwanului față de China, o poziție care provoacă frecvent nemulțumirea Beijingului, acesta din urmă considerând insula o parte inalienabilă a teritoriului chinez. Taiwanul respinge categoric pretențiile Chinei și afirmă că doar populația își poate decide viitorul.

Această evaluare a situației, despre care nu s-a mai relatat anterior, reprezintă o actualizare semnificativă a perspectivei vehiculate ani de zile de oficiali americani, conform căreia Xi dorește ca armata sa să fie pregătită să preia eventual prin forță Taiwanul în 2027, an care marchează centenarul fondării Armatei Populare de Eliberare.

China nu a exclus niciodată utilizarea forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său, dar nu a confirmat public existența vreunui ordin de pregătire pentru o invazie militară pentru 2027.

Pentagonul a refuzat să comenteze în legătură cu acest subiect.

Ambasada Chinei în SUA și biroul de reprezentare al Taiwanului la Washington nu au răspuns imediat unei solicitări de a comenta subiectul.

Într-un discurs susținut săptămâna aceasta, Xi Jinping a abordat problema Taiwanului și a vorbit despre promovarea dezvoltării pașnice a relațiilor dintre cele două părți în vederea realizării 'reunificării'.

Obiectivul pentru 2027, despre care analiștii afirmă că vizează mai degrabă gradul de pregătire militară al Chinei decât un calendar precis pentru o invazie, a generat de-a lungul anilor un sentiment de urgență în rândul mai multor administrații americane cu privire la necesitatea de a contracara influența Chinei în regiunea Asia-Pacific.

Comunitatea de informații a SUA a semnalat anterior prudența Chinei. Într-o evaluare anuală a amenințărilor publicată în martie, aceasta preciza că Beijingul nu avea, cel puțin la acel moment, un plan de a invada Taiwanul anul viitor și că preferă în continuare să preia controlul asupra insulei fără a recurge la forță, dacă acest lucru va fi posibil.

Președintele american Donald Trump a minimizat probabilitatea unei invazii chineze în Taiwan în timpul mandatului său, mergând până acolo încât a afirmat anul trecut că Xi Jinping i-a spus că Beijingul nu va invada insula atât timp cât el se află la putere.

Trump a făcut doar comentarii limitate cu privire la Taiwan după ce l-a primit pe omologul său chinez la Washington săptămâna trecută, precizând doar că problema Taiwanului a fost abordată în discuțiile dintre cei doi și că Xi i-a înțeles poziția.

Oficialii citați au afirmat că președintele chinez nu a renunțat la obiectivul ca Armata Populară de Eliberare să dispună de capacitățile necesare pentru a prelua controlul asupra Taiwanului prin forță până anul viitor.

Totuși, potrivit acelorași surse, armata nu a realizat anul trecut atât de multe pe plan militar pe cât își propusese din cauza impactului campaniei anticorupție din China.

De la preluarea puterii în 2012, Xi a declanșat o amplă campanie de combatere a corupției și de impunere a disciplinei.

Milioane de persoane din vastul aparat birocratic chinez au fost vizate de anchete, iar numeroși oficiali de rang înalt din cadrul partidului, guvernului și armatei au fost implicați în scandaluri și înlăturați din funcții.

În ultimii ani, Armata Populară de Eliberare a devenit o țintă a acestei campanii. În urma unei serii de anchete și excluderi, Comisia Militară Centrală, organism care număra anterior șapte membri, a rămas cu doar doi oficiali în activitate, inclusiv Xi însuși, care deține funcția de președinte.

Potrivit unui oficial american, exercițiile militare ale Chinei de anul trecut au fost mai restrânse și mai puțin amenințătoare comparativ cu anii precedenți. Deși acestea au cunoscut o ușoară intensificare în acest an, oficialul a sugerat că reprezentanții militari chinezi au fost nemulțumiți de nivelul de pregătire.

Oficialul a precizat că se consideră că Beijingul a tras învățăminte din conflictele din Iran și Ucraina, și anume necesitatea de a acționa rapid în eventualitatea unei invazii și de a evita blocarea într-un conflict prelungit. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)