Baroase, topoare, explozibili și chiar arme de foc se numără printre noile tactici detectate în jafurile din muzeele europene, unde Europol observă apariția unor infractori mai puțin specializați, dar mai violenți, care caută aur, bijuterii, pietre prețioase și antichități pentru valoarea lor și pentru ușurința cu care pot fi vândute pe piața neagră, relatează luni EFE.

Agenția europeană de coordonare a poliției avertizează într-un nou raport publicat luni asupra unei transformări atât a tacticilor, cât și a obiectivelor jafurilor din muzee, în mod tradițional o practică non-violentă a crimei organizate.

Spre deosebire de hoțul specializat care studiază clădirea, acționează discret și încearcă să evite orice confruntare, investigațiile recente au scos la iveală hoți care sparg uși și vitrine cu baroase, topoare și răngi, recurgând uneori la explozibili, ba chiar și la arme de foc pentru a intimida agenții de securitate și vizitatorii.

'Furturile din muzee devin din ce în ce mai agresive, cu o mutare a accentului către metode violente și utilizarea forței', notează Europol între principalele concluzii ale raportului, care consideră că această evoluție 'ar putea indica implicarea unor noi rețele criminale'.

Furtul de la Muzeul Drents din Assen al unor exponate aparținând României, dat ca exemplu

Un exemplu al acestei tendințe este jaful din ianuarie 2025 de la Muzeul Drents din Assen, în nordul Olandei, unde hoții au spart o ușă în primele ore ale dimineții pentru a fura mai multe piese din tezaurul dacic, împrumutate de România. Printre acestea se numărau coiful de aur de la Coțofenești, vechi de aproximativ 2.500 de ani, și trei brățări de aur.

Coiful și două dintre cele trei brățări au fost recuperate și returnate României, un rezultat neobișnuit pentru obiecte care, atunci când sunt fabricate din metale prețioase, pot fi distruse tocmai pentru a le șterge proveniența.

Europol citează, de asemenea, spargerea din 2024 de la Muzeul Cognacq-Jay din Paris, unde patru bărbați mascați, înarmați cu bâte de baseball și topoare, au luat cu asalt clădirea și au fugit pe motociclete cu șapte obiecte decorate cu aur și diamante.

Un alt caz analizat este jaful comis în octombrie 2025 la Luvru: hoții au spart o fereastră, au amenințat paznici și vizitatori, au spart vitrine în Galeria Apollo și au furat bijuterii evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro.

'Toate cazurile conexe raportate până în prezent arată jafuri țintite și pregătiri deliberate, inclusiv recunoaștere și planificare prealabilă', explică agenția.

Aur care poate dispărea

În ultimii doi ani, Europol a observat un interes recurent pentru metale și pietre prețioase: pepite și monede de aur, obiecte ornamentale și bijuterii, printre altele.

Aurul și argintul pot fi topite, pierzând astfel elementele care permit poliției să le identifice originea și înlesnind introducerea lor în circuite ilegale, în timp ce pietrele prețioase pot fi scoase din bijuterii și vândute individual.

Mai mult, pentru infractori, aceste obiecte pot fi vizibile și accesibile într-un muzeu, a cărui securitate este percepută ca fiind mai puțin strictă decât cea a unui magazin de bijuterii.

Europol a identificat, de asemenea, un obiectiv inedit: antichitățile chinezești.

Printre articolele la mare căutare se numără farfurii de porțelan din secolele XII și XIII, vase din dinastia Ming și vaze din bronz emailat din dinastiile Ming și Qing.

Agenția leagă această tendință de cererea puternică de pe piața de artă și de posibilitățile de revânzare a acestor piese, ceea ce sugerează că în spatele anumitor furturi ar putea exista deja un cumpărător sau o piață infracțională interesată de categorii foarte concrete.

Grupuri structurate

Traficul de bunuri culturale a fost în mod tradițional asociat cu grupuri structurate, organizate în jurul unui lider și cu infractori specializați care se bazează pe înșelăciune, cunoașterea pieței și discreție, mai degrabă decât pe violență.

Însă Europol observă acum semne ale unui model diferit: persoane cu experiență în alte domenii infracționale care comit furturi ocazionale și care, în unele cazuri, par să fi fost recrutate prin intermediul rețelelor de socializare și al aplicațiilor de mesagerie.

Agenția recunoaște că există încă o 'lipsă de informații' care o împiedică să determine cu certitudine amploarea reală a acestui fenomen, dar propune două ipoteze.

Una este că autorii de nivel inferior sunt recrutați aleatoriu în cadrul modelului cunoscut sub numele de 'criminalitate ca serviciu', în care anumite sarcini ale unei operațiuni sunt externalizate.

Cealaltă este că infractori care provin de pe diferite piețe ilegale au descoperit în muzee o oportunitate pe care o consideră 'cu risc scăzut și mari beneficii'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)