Grupurile parlamentare ale PNL au fost mandate să susțină adoptarea proiectului legii salarizării, a anunțat, vineri, președintele partidului, premierul interimar Ilie Bolojan.

La finalul unei ședințe a Biroului Politic al partidului, Bolojan a precizat că a fost dat un mandat grupurilor parlamentare ale PNL să susțină, în sesiunea extraordinară a Parlamentului, o serie de proiecte de lege între care cel legat de integritate, cel care ține de strategia pe hidrogen și componenta de decarbonizare și cel al salarizării.

'În primul rând, având în vedere faptul că sunt încă câteva legi care mai trebuie adoptate în așa fel încât să nu pierdem banii din PNRR, am dat un mandat grupurilor parlamentare ca, la sesiunea parlamentară care va fi convocată zilele următoare, de luni până miercuri, în Camera Deputaților și în Senat, grupurile parlamentare ale PNL să susțină aceste proiecte de lege, începând de la legislația legată de ANI, deci componenta de integritate, unde aspectele care sunt neconstituționale să fie corectate. De asemenea proiectul care ține de strategia pe hidrogen și componenta de decarbonizare, în așa fel încât să ne încasăm sumele aferente a acestor jaloane, sume din care România finanțează astăzi lucrările la autostrăzi, la electrificarea căilor ferate, la școli, la spitale', a declarat premierul interimar la finalul ședinței.

El a subliniat că un alt subiect important îl reprezintă legea salarizării, care a dominat agenda discuțiilor din ultimele două luni.

'Așa cum știți, este un jalon din PNRR și mandatul pe care l-au primit grupurile parlamentare este să susțină adoptarea acestui proiect de lege dacă el va întruni un acord în așa fel încât să fie depus sub forma unui proiect pentru a fi adoptat. (...) Legea de salarizare este importantă pentru România, pe de o parte pentru că este un angajament luat de guvernele noastre în anii trecuți, necontestat de nimeni. Și adoptarea acestei legi ține de menținerea credibilității noastre atât în fața partenerilor europeni, cât și în fața agențiilor de rating, a investitorilor, dar este și o măsură care evită pierderea a peste 700 de milioane de euro, care înseamnă jalonul din PNRR, valoarea acestei reforme legate de salarizare', a explicat Bolojan.

Potrivit acestuia, un alt argument pentru adoptarea legii este introducerea unei predictibilități în ceea ce privește salarizarea din sectorul public.

'Vom ști care va fi evoluția salariilor în următorii doi - trei ani de zile, evitând în felul acesta presiunile care pot apărea în anii preelectorali - și știm ce s-a întâmplat în 2023 și 2024 fără o astfel de lege. Există un risc ca pe fondul pulverizării politice să ne trezim cu cheltuieli de salarii care ajung să se apropie de cele din 2024, peste un an - doi, ceea ce ar fi o situație foarte complicată și ar afecta economia noastră', a susținut liderul PNL.

Bolojan a mai spus că proiectul urmărește corectarea unor inechități existente în sectorul public.

'Trebuie să recunoaștem că avem niște diferențe salariale foarte mari între anumite componente din zona sectorului public. Avem diferențe în interiorul acelei familii. Gândiți-vă că avem oameni care ocupă aceeași funcție, fac același lucru, dar fiind angajați la instituții diferite au salarii foarte diferite între ei, ceea ce generează nemulțumiri în sectorul public din partea celor care sunt defavorizați. Dar, pe ansamblu, aceste inechități generează o nemulțumire în societate în general și o tendință din partea acelor care nu sunt avantajați de actualul sistem să lupte să-și repare, să spunem, nedreptățile, și să fie o presiune permanentă și o discuție care nu se mai termină pe salarizarea din sectorul public, în timp ce nu ne gândim la celelalte milioane de cetățeni români care lucrează din greu în sectorul privat', a detaliat premierul interimar.

În același timp, Ilie Bolojan a vorbit despre constrângerile care trebuie avute în vedere la elaborarea și aplicarea legii salarizării.

'Au fost foarte multe discuții, au fost promisiuni în spațiul public, au fost solicitări ale sindicatelor care sub nicio formă nu pot fi acoperite. Unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare în sectorul public a căror creștere totală ca masă salarială să depășească posibilitățile economiei României. Am mai făcut asta în 2023 - 2024 și uitați unde am ajuns. În condițiile în care am repeta aceeași greșeală, deci am face o creștere de salarii în sectorul public peste posibilitățile economiei noastre, asta ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României, ceea ce ne ar duce într-o situație în care orice guvern va veni va trebui să ia niște măsuri, care la final vor face ca salariile reale în sectorul public, dar și în cel privat, să fie mai mici decât cele pe care le avem astăzi. Aceasta este o chingă importantă de care orice Guvern, orice partid care susține un amendament sau altul, trebuie să țină seama', a spus el.

Președintele PNL a explicat că limitele sunt stabilite atât prin angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană, cât și prin jaloanele din PNRR.

'Spre exemplu, nu putem să depășim procentul din PIB care este dat de cheltuielile cu salariile publice. Astăzi avem un procent de 8,1% din PIB. Gândiți vă că în 2024 am ajuns la 9,4% și angajamentul României este că vom reduce aceste cheltuieli până în 2030 la 7,9%. Deci putem să avem un fond total de salarii în sectorul public care să se situeze între 7,9% și 8,1%, ceea ce înseamnă că la estimările de creștere a PIB-ului pe anul viitor ar însemna o sumă de maxim 11-12 miliarde', a afirmat Bolojan.

El a adăugat că o altă constrângere este legată de creșterea nominală a fondului de salarii, care nu poate depăși creșterea nominală a PIB.

'Adică nu putem să creștem cu mult mai mult decât avem încasări la bugetul de stat și decât economia noastră poate suporta. Și din nou avem o estimare de creștere a PIB-ului, care se situează la început de an la 6,7% față de acest an pentru anul viitor, la aproximativ 7% acum la jumătatea anului, ceea ce înseamnă din nou că ne putem duce la o anvelopă de aproximativ 11 miliarde. Dacă am calcula procentul de 7,9% cheltuieli de salarii din PIB-ul României, înseamnă că anvelopa pe care o putem avea la dispoziție minimă pentru anul viitor este de aproximativ 8 miliarde. Asta înseamnă că am putea crește fondul de salarii de la 166 de miliarde, cât este anul acesta, la aproximativ 174 de miliarde', a punctat el.

Ilie Bolojan a subliniat că, dacă nu va fi redus deficitul în anii următori, 'practic banii pe care îi încasăm de la cetățeni, în loc să se ducă către investiții, în loc să se ducă către lucrări care înseamnă un plus în viața oamenilor, se vor duce pe dobânzi'.

'Și, dacă nu ne reducem costul dobânzilor, vom fi în situația în care guvernele viitoare vor fi doar niște agenții de plăți și nu vor mai putea crea condiții pentru relansarea și dezvoltarea economică. Și atunci, anul viitor, așa cum știți, avem un angajament de a reduce deficitul la 5,3% din PIB. Anul acesta, angajamentul este de 6,2%, deci o reducere de 1%, ceea ce înseamnă că modul în care se face această majorare trebuie să ține cont de reducerea de deficit. Pentru că, dacă crești cheltuielile într-o anumită zonă, pentru a reduce deficitul trebuie sa scazi volumul de investiții, trebuie să crești eventual taxe și impozite, ceea ceea nu este de dorit - nici să scădem investițiile, nici să mai creștem taxe și impozite', a atenționat liderul liberalilor.

Premierul interimar a prezentat și o serie de argumente privind situația bugetară din 2027 și a subliniat că anul viitor va fi un an în care alocarea pe investiții din fonduri europene va fi mult mai redusă decât anul acesta.

'Așa cum știți, anul acest avem cea mai mare alocare atât ca procent, aproape 8% din PIB, dar și ca sumă, asta pentru că avem peste 8 miliarde de euro din PNRR, dar care anul viitor nu vor mai exista în buget. Prin urmare sunt două posibilități: sau va scădea bugetul de investiții cu 1,8 - două puncte procentuale sau vom fi în situația în care va trebui să menținem o valoare importantă a investițiilor, dar din bugetul național, ceea ce înseamnă un efort în plus. Apoi suntem în situația în care cheltuielile de apărare nu vor putea fi reduse pentru anul acesta, pe de o parte pentru că avem angajamentele pe care le-am luat ca țară membră NATO de a menține cheltuielile de apărare într-o ușoară creștere, pe de altă parte intră tot pe acest angajament programul SAFE. (...) Dacă cumulăm aici și necesitatea de a reduce deficitul, înseamnă că suntem în situația în care Guvernul care va veni în toamna acestui an va fi pus în situația să pregătească un buget în așa fel încât să mențină investițiile la un nivel rezonabil, să scadă deficitul, să asigure o creștere de pensii și de salarii rezonabilă, ceea ce nu este foarte ușor. Și deci adoptarea unei legi a salarizării vine să sprijine acest demers și să asigure evitarea unor presiuni puternice pe care le-am avut în anii electorali, 2023-2024, și care pot reapărea din nou între 2027 și 2028', a transmis premierul interimar. AGERPRES/(A-redactor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)