Fostul vicepremier Dan Barna a fost audiat, vineri, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în dosarul achizițiilor de vaccinuri anti-COVID.

'N-am mai fost audiat anterior și, din ce mi-am dat seama, fiind, bineînțeles, și avocații părților acolo, nu mi s-a părut că, din ceea ce am spus eu, era ceva ca element de noutate, cel puțin nu mi-am dat seama, nici din reacția, să spun, a procurorului', a declarat Dan Barna la ieșirea din sediul DNA.

Întrebat de jurnaliști dacă țara noastră avea dreptul să refuze achiziționarea unui asemenea număr de vaccinuri, Barna a răspuns că România a procedat cum a procedat majoritatea statelor europene în momentul respectiv, în care nu se știa cum va evolua pandemia, și achizițiile s-au făcut în cadrul acelui contract-cadru din care și România a făcut parte.

'Evident că fiecare dintre state avea opțiunile respective și lucrurile acestea le-am și detaliat în declarațiile pe care le-am făcut', a afirmat fostul lider USR.

Cu privire la procesul pierdut de România cu Pfizer, el a punctat că nu s-a procedat 'tocmai inspirat'.

'La momentul respectiv, România a fost aliniată cu celelalte state și am făcut ceea ce trebuia să facem la momentul acela. România avea nevoie atunci, toate guvernele cumpărau vaccinuri pentru că nu se știa cum va evolua pandemia și subiectul în sine este unul care mi se pare cel puțin bizar. Este ca și cum, nu știu, în situație de război cumperi 100 de tancuri și după aia vine pacea și acuzi pe cei care au cumpărat tancurile că de ce le-au cumpărat. Este exact același lucru. În rest, elementele de context probabil o să fie clarificate. Dar, repet, eu nu văd oportunitatea. Era aceea care se ia în situația unei crize', a spus Dan Barna.

Dosarul vaccinurilor îi vizează pe fostul premier Florin Cîțu și pe foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.

Potrivit DNA, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19, prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către CE a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii, în numele statelor membre.

Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre, menționa DNA.

Anchetatorii susțineau că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de cinci zile de la notificare, o clauză de 'opt-out', astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.

'În prezenta cauză, (...) sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane', explicau procurorii.

Conform DNA, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane de persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului. AGERPRES/(A, AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)