Uniunea Europeană vrea să propună un obiectiv de electrificare pentru următorul deceniu, ca parte a unui plan de consolidare a pieței locale de tehnologii curate și pentru a ajuta blocul comunitar să renunțe la combustibilii fosili, transmite Bloomberg.

Potrivit unui document de lucru consultat de Bloomberg News, Comisia Europeană va dezvălui obiectivul într-un pachet de politici care urmează să fie publicat pe 17 iulie. Ulterior, în al patrulea trimestru al acestui an, Executivul comunitar își propune să integreze acest obiectiv de electrificare într-o lege, ca parte a propunerii sale pentru un cadru energetic post 2030. Obiectivul de electrificare ar urma să fie exprimat sub forma unui procent din consumul de energie până în 2040, care nu a fost încă stabilit.

Pariul Bruxelles-ului este că energia electrică curată produsă local nu numai că va contribui la atingerea obiectivului său climatic de reducere a emisiilor cu 90% până în 2040, față de nivelurile din 1990, dar va consolida și securitatea energetică a blocului comunitar. Reducerea dependenței de importurile de energie a devenit o politică cheie după ce reducerea livrărilor de gaze din Rusia a dus prețurile la niveluri record în urma invaziei Ucrainei, iar criza din Orientul Mijlociu a afectat piețele globale.

'Prin acțiuni decisive la toate nivelurile, Europa poate deveni primul electro-continent. Această transformare profundă va necesita investiții și va duce la economii și beneficii dincolo de sistemul energetic, de la producătorii de tehnologie curată la sectorul instalațiilor, de la industrii competitive mai numeroase și moderne la reducerea emisiilor și a poluării în orașele europene', se precizează în documentul Comisiei Europene, citat de Bloomberg.

Prin accelerarea electrificării, Europa ar putea înlocui două treimi din consumul său de gaze și ar putea înjumătăți consumul de petrol, reducând factura la importurile de combustibili fosili cu 200 de miliarde de euro până la sfârșitul următorului deceniu, conform proiectului Executivului comunitar, care ar putea suferi modificări încă înainte de publicare. De asemenea, acest lucru ar putea ajuta UE să reducă prețurile mari la energie, care afectează competitivitatea Europei în comparație cu SUA și China.

UE estimează că 70% din energia produsă în blocul comunitar provine deja din surse locale curate. Totuși, rata de electrificare a regiunii, sau ponderea energiei electrice în consumul final de energie, a stagnat la 23% timp de un deceniu, comparativ cu peste 30% în China, Coreea sau Japonia, conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie.

'Deblocarea potențialului de electrificare ar sprijini baza de producție a tehnologiei curate a Europei și lanțurile valorice aferente turbinelor eoliene, vehiculelor electrice cu baterii sau pompelor de căldură și ar crește semnificativ numărul de locuri de muncă calificate', susține Bruxelles-ul.

Planul va prezenta mai multe acțiuni pe care Comisia intenționează să le întreprindă în acest an și în următorii ani, în sectoarele cele mai dependente de combustibilii fosili. În industrie, se dorește utilizarea țintită a fondurilor generate din tranzacționarea certificatelor de poluare pentru a stimula electrificarea, în timp ce în transporturi se urmărește să se asigure un acces mai bun la infrastructura de încărcare, electrificarea vehiculelor grele și încurajarea porturilor să devină centre de energie curată. Pentru a stimula electrificarea în sectorul clădirilor, care reprezintă jumătate din consumul de gaze al UE, Comisia va lua în considerare măsuri precum mobilizarea cererii publice pentru pompe de căldură.

Însă, pentru a-și atinge obiectivul de electrificare, UE va trebui să elimine o serie de bariere, inclusiv costul ridicat al investiției inițiale pentru trecerea de la combustibilii fosili la electricitate, precum și modernizarea rețelelor electrice și extinderea capacităților de generare. În plus, blocul comunitar va trebui să își modifice regulile de impozitare a energiei și să elimine progresiv subvențiile pentru combustibilii fosili după 2030. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)