Valentin Ionescu (ISF): Oricât de performante ar deveni sistemele inteligente, deciziile critice trebuie să rămână sub control uman
Instituțiile care vor reuși să facă față transformărilor generate de inteligența artificială, digitalizare, tensiuni geopolitice și schimbări climatice vor fi cele capabile să combine inovația cu responsabilitatea, tehnologia cu etica și eficiența cu reziliența, susține președintele Institutului de Studii Financiare (ISF), Valentin Ionescu.
Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, președintele ISF a participat la conferința internațională 'Economic Issues - New Challenges' EINCO 2026, organizată de Universitatea din Oradea.
'Trăim una dintre cele mai accelerate perioade de transformare din istoria recentă. Inteligența artificială, digitalizarea, tensiunile geopolitice și schimbările climatice schimbă profund modul în care funcționează economiile, instituțiile și societatea în ansamblu. Vedem zilnic cum tehnologia evoluează mai repede decât capacitatea noastră de a adapta regulile, sistemele și modelele de conducere. În acest nou context, instituțiile nu mai gestionează doar crize separate, ci un cumul de riscuri care se influențează reciproc: atacuri cibernetice, dezinformare, volatilitate economică, presiuni sociale și schimbări tehnologice continue. De aceea, cred că a venit momentul să regândim modul în care construim leadershipul, politicile publice și reziliența instituțională', a afirmat Valentin Ionescu.
În opinia sa, adaptabilitatea devine la fel de importantă precum stabilitatea.
'Liderii nu mai pot funcționa exclusiv în logica administrării clasice. Este nevoie de viziune, capacitate de anticipare și înțelegerea profundă a impactului tehnologiei asupra societății. Inteligența artificială oferă oportunități extraordinare. În sectorul financiar, de exemplu, sistemele bazate pe AI ajută deja la detectarea fraudelor, la analiza riscurilor și la automatizarea unor procese complexe. În asigurări, tehnologia contribuie la evaluarea rapidă a daunelor și la îmbunătățirea mecanismelor de răspuns în situații de criză. Dar, în același timp, trebuie să înțelegem foarte clar că tehnologia nu poate înlocui responsabilitatea umană', a adăugat Valentin Ionescu.
Potrivit acestuia, 'oricât de performante ar deveni sistemele inteligente, deciziile critice trebuie să rămână sub control uman, mai ales în domenii sensibile precum sistemul financiar, sănătatea, justiția sau infrastructurile esențiale'.
'Inteligența artificială trebuie să sprijine decizia umană, nu să substituie discernământul, etica și responsabilitatea. Una dintre marile provocări ale prezentului este diferența tot mai mare dintre viteza inovației și viteza cu care reacționează sistemele de reglementare. Din acest motiv, cooperarea internațională și dialogul dintre instituții, industrie și mediul academic devin esențiale', a precizat președintele ISF.
În ultimii ani au apărut inclusiv summit-uri dedicate siguranței inteligenței artificiale, pe fondul preocupărilor legate de sistemele autonome și de fenomenul dezinformării digitale, a adăugat el.
'Aceste teme nu mai țin doar de tehnologie, ele țin de securitate, economie, încredere publică și stabilitate socială. În acest context, organizațiile și instituțiile publice nu se mai confruntă cu perturbări izolate, ci cu presiuni sistemice suprapuse, care impun o guvernanță adaptivă, decizii reziliente și o gândire strategică anticipativă. Ritmul inovației depășește capacitatea de adaptare a reglementărilor, iar ascensiunea inteligenței artificiale generative, a vulnerabilităților cibernetice și a ecosistemelor informaționale sintetice generează noi riscuri operaționale, reputaționale și sociale', a adăugat Ionescu.
În opinia sa, instituțiile care vor reuși să facă față viitorului vor fi cele capabile să combine inovația cu responsabilitatea, tehnologia cu etica și eficiența cu reziliența.
'Leadershipul viitorului nu va mai fi definit prin control rigid, ci prin capacitatea de a naviga complexitatea, de a construi încredere și de a adapta rapid organizațiile la schimbare. Transformarea tehnologică va continua. Întrebarea reală este dacă noi, ca instituții și societate, vom reuși să evoluăm suficient de repede pentru a păstra această transformare în serviciul oamenilor și al valorilor democratice. În același timp, trebuie reafirmat un principiu fundamental: tehnologia trebuie să rămână sub control uman semnificativ. Inteligența artificială poate îmbunătăți eficiența, capacitatea de detectare a riscurilor și suportul decizional, însă nu poate substitui responsabilitatea umană, judecata etică sau responsabilitatea democratică. Prin inițiativele și dezbaterile promovate de Institutul de Studii Financiare, ne propunem să contribuim activ la această conversație esențială despre viitorul guvernanței, leadershipului și rezilienței într-o lume aflată într-o schimbare continuă', a subliniat președintele ISF. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Inteligența artificială în firmele din România, utilizare răspândită, dar integrare superficială (studiu)
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) la nivelul firmelor din România este răspândită, dar integrarea sa este superficială, relevă un studiu de specialitate, dat, joi seara, publicității. Studiul 'Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?' a fost întocmit pe baza unui sondaj realizat de MIA, &
Ministrul delegat pentru Digitalizare: Îmi doresc ca toate imprimantele din minister să dispară
Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială (AI), Bogdan Dumitru, susține că dorește ca toate imprimantele din minister să dispară, după ce, într-o săptămână de la preluarea portofoliului, a văzut aproape un sfert de metru cub de hârtie ''pe care trebuia să o și citească''. 'Într
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi. Potrivit datelor Agenț
FSCE2026/Daniel Buda: Fără investiții în securitatea energetică este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși
Componenta de securitate energetică este foarte importantă, deoarece, fără investiții în acest sens, este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși, astfel încât oricine ar putea intra, a declarat, joi, Daniel Buda, membru al Parlamentului European. 'Aș începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt inv