Jakubowicz (IFA România): România traversează un moment delicat cu inflație ridicată, PIB în scădere, consum sub presiune și instabilitate politică
România traversează un moment delicat, cu inflație ridicată, PIB în scădere, consum sub presiune și instabilitate politică, susține Flavius Valentin Jakubowicz, președintele Consiliului de Supraveghere și Consiliere al IFA România, menționând că nu suntem într-o criză fără soluții, ci într-un punct în care deciziile economice trebuie să fie serioase.
'Datele publicate pentru luna aprilie confirmă o deteriorare a echilibrului macroeconomic: România se confruntă simultan cu inflație de două cifre și contracție economică. Rata anuală a inflației a urcat la 10,71% în aprilie 2026, de la 9,87% în martie, în timp ce prețurile au crescut cu 0,84% față de luna precedentă. De la începutul anului, inflația cumulată este deja de 3,1%, iar media ultimelor 12 luni este de 9%, ceea ce arată că presiunea asupra puterii de cumpărare nu este conjuncturală, ci persistentă. Problema centrală nu este doar nivelul inflației, ci combinația dintre inflație ridicată, consum comprimat și PIB în scădere. Conform datelor INS, PIB-ul României a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2% față de trimestrul anterior, iar față de același trimestru din 2025 s-a redus cu 1,5% pe seria ajustată sezonier și cu 1,7% pe seria brută. Aceasta arată că economia intră într-o fază de ajustare după o perioadă în care creșterea a fost alimentată excesiv de consum, deficit și cheltuieli publice', a declarat, pentru AGERPRES, Flavius Valentin Jakubowicz.
El a precizat că structura inflației este foarte importantă, nefiind vorba doar despre scumpiri alimentare, ci despre creșteri puternice la componente care afectează aproape toate costurile din economie: energia electrică +54,18%, chiriile +43,78%, motorina +32,68%, benzina +22,42%, cafeaua +21,76%.
Serviciile au crescut cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar alimentele cu 7,39%. Aceste date indică presiuni asupra costurilor de producție, transport, chirii, utilități și servicii, care se vor transmite mai departe în prețurile finale ale companiilor.
'În același timp, trebuie să fim foarte atenți la interpretare. O parte din inflația actuală vine din șocuri de ofertă: energie, combustibili, tensiuni regionale, efecte de bază și efecte ale modificărilor fiscale anterioare. BNR a semnalat deja că inflația va rămâne, în perioada martie-iunie 2026, peste nivelurile anticipate anterior, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor și a efectelor de pe segmentul energiei. Totuși, nu putem pune totul exclusiv pe seama factorilor externi. România intră în această perioadă cu vulnerabilități interne importante: deficit bugetar ridicat, costuri mari de finanțare, rigidități administrative și o economie dependentă prea mult de consum și prea puțin de investiții productive, exporturi, infrastructură și valoare adăugată și, nu în ultimul rând, criza guvernamentală. De aceea, inflația de astăzi este și rezultatul unor dezechilibre acumulate în timp, nu doar al unei crize externe de moment, amplificate de căderea Guvernului Bolojan', a explicat Flavius Valentin Jakubowicz.
De asemenea, el a menționat că, în plan european, diferența este semnificativă. Eurostat a estimat pentru zona euro o inflație anuală de 3% în aprilie 2026, în creștere de la 2,6% în martie, cu energia ca principal factor de presiune. Chiar dacă și Europa se confruntă cu șocuri energetice, România rămâne mult peste media europeană, ceea ce afectează competitivitatea, puterea de cumpărare și predictibilitatea mediului de afaceri.
'Pentru mediul de afaceri, mesajul este clar: urmează o perioadă în care lichiditatea, controlul costurilor, renegocierea contractelor, bugetarea conservatoare și analiza marjelor devin esențiale. Companiile nu mai pot funcționa pe ipoteze de creștere automată a consumului. În special IMM-urile trebuie să își revizuiască bugetele, să își testeze scenariile de cash-flow și să fie prudente cu investițiile finanțate exclusiv din datorie. Pentru politica economică, soluția nu poate fi una populistă; nu putem combate inflația prin măsuri care stimulează artificial consumul sau prin intervenții fiscale fără acoperire bugetară. Este nevoie de consolidare fiscală credibilă, reducerea risipei bugetare, prioritizarea investițiilor publice cu efect multiplicator, absorbția fondurilor europene și predictibilitate legislativă. Ajustarea economică este necesară, dar trebuie făcută inteligent, astfel încât să nu distrugă capitalul privat și capacitatea companiilor de a investi. În concluzie, România traversează un moment delicat, cu inflație ridicată, PIB în scădere, consum sub presiune și instabilitate politică. Nu suntem într-o criză fără soluții, dar suntem într-un punct în care deciziile economice trebuie să fie serioase, coerente și bazate pe date, iar decidenții politici trebuie să vadă interesul României. Stabilitatea nu se obține prin declarații, ci prin disciplină fiscală, investiții productive și reconstrucția încrederii în economie', a mai spus Flavius Valentin Jakubowicz. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, aproape 375 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitațiile de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 374,9 milioane de lei de la bănci, suplimentar la cele două licitații de joi, când a împrumutat 2,498 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligațiuni de stat, cu dobânzi de 6,69% pe an și, respectiv, 6,23% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Bursa de la București a închis în scădere ședința de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de vineri, iar rulajul total s-a ridicat la 84,62 milioane lei (16,15 milioane euro). Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, a scăzut cu 0,10%, pâ
Nazare: Prin decizia de astăzi, Comisia Europeană confirmă că BID este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene
Decizia Comisiei Europene privind Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) confirmă faptul că banca națională de dezvoltare a României este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Comisia Europeană a aprobat vineri măsurile notificate de Ministerul Finanțelor pentru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 81 de miliarde de euro în primul trimestru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 414,5 miliarde de lei, respectiv 81,3 miliarde de euro, la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, din care acțiunile au reprezentat 361,4 miliarde de lei (70,9 miliarde de de euro), potrivit raportului privind evoluția pieței de capital, publicat vineri de Autoritatea
Ministerul Energiei: Plăți de peste 110 milioane de lei prin PNRR, în primele șase luni
Valoarea plăților efectuate din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în 2026, până la acest moment, a depășit 110 milioane de euro, a anunțat Ministerul Energiei, rpintr-un comunicat. Potrivit sursei citate, în intervalul 22 - 26 iunie 2026, au fost autorizate și efectuate plăți pentru opt cereri de transfer
Valoarea totală înregistrată pe SMT a crescut aprope 45% în primul trimestru al acestui an (raport)
Valoarea totală înregistrată pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) în primul trimestru al anului 2026 a depășit 192 milioane lei, în creștere cu 44,84% comparativ cu valoarea înregistrată aceeași perioadă a anului anterior, conform Raportului privind evoluția pieței de capital în trimestrul I din 2026, publicat vineri de Autor
Valoarea totală tranzacţionată cu acţiuni,drepturi şi unităţi de fond, pe piaţa Reglementată a BVB, a fost de 8, 19 miliarde lei, în T1 2026
Valoarea totală tranzacționată cu acțiuni, drepturi și unități de fond pe piața Reglementată a Bursei de Valori București a fost de 8,19 miliarde lei pe parcursul primului trimestru din 2026, cu o creștere semnificativă față de nivelul înregistrat anul anterior, numărul de tranzacții crescând cu aproximativ 111%, potrivit raportului Autorității de Suprave
Valoarea tranzacționată pe piața reglementată a BVB și SMT a crescut cu peste 40%, în T1 din 2026 (raport)
Valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB) și Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) a atins nivelul de 14,18 miliarde de lei, în primele trei luni ale acestui an, în creștere cu 40,49% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, reiese din sinteza raportului privind evoluția pieței de capital în prim
România a semnat, la reuniunea miniștrilor Energiei, acordul tripartit privind stocarea energiei
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a semnat vineri, în Luxemburg, acordul tripartit privind stocarea energiei, la reuniunea miniștrilor Energiei ai Uniunii Europene. 'Am semnat astăzi, alături de miniștrii energiei din statele Uniunii Europene, acordul tripartit privind stocarea energiei. Acest acord sec
Creditarea sectorului real de către IFN a consemnat o creștere și în 2025, de 16%
Creditarea sectorului real de către IFN și-a menținut ritmul susținut de creștere, ajungând la 65,4 miliarde lei (+16%) la sfârșitul anului 2025, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de banca centrală. Această evoluție vine după o creștere de 14% atât în 2024, cât și în 2023, și a fost înregi
Buzoianu: Protejarea Dunării înseamnă cooperare între state, instituții, comunități locale, specialiști, ONG-uri și cetățeni
Protejarea fluviului Dunărea cere cooperare între state, între instituții, între comunități locale, specialiști, organizații neguvernamentale și cetățeni, iar asta trebuie să însemne mai mult decât declarații, susține ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 'Dunărea înseamnă
Falsurile de bancnote expertizate de BNR în 2025 au totalizat 1.356 bucăți; bancnota de 100 lei, cea mai falsificată (raport)
Falsurile de bancnote românești expertizate de Banca Națională a României în 2025 au totalizat 1.356 bucăți, în scădere cu 33,79% față de anul anterior, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de BNR. Din numărul total de bancnote false, 709 au fost capturate de poliție în cursul unor acțiuni specifice, &ic
Nazare: Companiile care se listează la bursă pot beneficia de o deducere suplimentară de 50 % din cheltuielile aferente acestui proces
Companiile care se listează la bursă pot beneficia de o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile aferente acestui proces, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare publicată vineri pe pagina sa de Facebook. 'Așa cum am subliniat în numeroase rânduri, România nu poate ieși
BNR: Valoarea numerarului aflat în afara sistemului bancar s- a majorat cu 9, 5%, în 2025, la aproape 144 miliarde lei
Valoarea numerarului aflat în afara sistemului bancar s-a majorat în 2025 cu 9,5%, până la 143,931 miliarde lei, ritmul de creștere fiind inferior cu 4,7 puncte procentuale celui înregistrat în 2024, fiecărui locuitor revenindu-i 105 bancnote și 321 monede, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de Banca Națională a Românie
ANRE a aprobat noi capacități energetice care însumează peste 537 MW
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, joi, în ședința Comitetului de Reglementare, noi capacități energetice care însumează peste 537 MW, dintre care aproape jumătate reprezintă capacități de stocare a energiei (253,561 MW), informează, vineri, instituția. 'ANRE a aprobat documente c














