Organizația neguvernamentală care militează pentru drepturile omului Amnesty International și-a prezentat marți raportul anual pentru 2025 privind drepturile omului în întreaga lume și a avertizat cu privire la apariția unei noi ordini globale bazate pe logica prădătorului practicată de mai mulți lideri mondiali, între care președintele american Donald Trump, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și președintele rus Vladimir Putin.

Potrivit ONG-ului, acești șefi de stat acționează cu sfidarea regulilor și a organizațiilor internaționale înființate după cel de-al Doilea Război Mondial, modelând o lume în care 'războiul înlocuiește diplomația'.

'În 2025, Donald Trump, Vladimir Putin și Benjamin Netanyahu, ca să numim doar câțiva, au urmărit o strategie de dominație economică și politică prin distrugere, represiune și violență globală la scară largă', a declarat secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamard, la prezentarea raportului la Londra, informează EFE și AFP.

Statele Unite au comis 'omoruri extrajudiciare dincolo de granițele lor', 'atacuri ilegale asupra Venezuelei și Iranului' și au amenințat Groenlanda, denunță raportul.

În paralel, administrația Trump 'a făcut tot ce a putut pentru a submina ani, decenii de eforturi' de apărare a drepturilor femeilor, a declarat Callamard pentru AFP, subliniind că președinții american și rus împărtășesc o viziune asupra lumii 'profund rasistă și patriarhală'.

În ceea ce privește guvernul israelian, acesta 'și-a continuat genocidul împotriva populației palestiniene din Gaza, în ciuda acordului de încetare a focului din octombrie', fără ca comunitatea internațională să ia 'măsuri semnificative', acuză raportul.

'Este vorba despre un atac direct asupra fundamentelor drepturilor omului și a ordinii internaționale bazate pe reguli, comis de cei mai puternici actori cu scopul de a obține control, impunitate și profit', a declarat secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamard.

Această nouă ordine apare din convergența 'statelor puternice, corporațiilor și mișcărilor anti-drepturi', iar obiectivele sale includ încetarea 'multilateralismului, dreptului internațional și drepturilor omului'.

Și care a fost răspunsul lumii? 'În cel mai rău caz, complicitatea; În cel mai bun caz, politica de conciliere' față de acești lideri care practică 'intimidarea'. Callamard a deplâns faptul că democrațiile consacrate, precum cele din Europa, optează aproape toate pentru această politică de conciliere, cu puține excepții, cum ar fi guvernul spaniol.

Dar a încerca să-i 'împaci pe agresori înseamnă să torni gaz peste focul care ne va arde pe toți și va pârjoli viitorul generațiilor viitoare', a avertizat ea.

Golirea de conținut a ONU pentru a-i pune cruce

Callamard a descris modul de operare al acestor 'prădători politici și economici': în primul rând, își folosesc puterea de veto - exercitată de SUA, Rusia și China - în Consiliul de Securitate al ONU pentru a face organizația inoperabilă; apoi, denunță ineficiența acesteia, pentru a cere o nouă ordine mondială, în stilul a ceea ce a făcut Trump cu așa-numitul său 'Consiliu pentru Pace'.

Tribunalele internaționale - Curtea Penală Internațională și Curtea Internațională de Justiție - sunt, de asemenea, în vizorul lor, iar mandatele lor de arestare rămân neexecutate deoarece diverse țări optează pentru conciliere și refuză să ia măsuri împotriva lui Putin sau Netanyahu în timpul călătoriilor lor internaționale. Procedând astfel, subminează autoritatea acestor instituții.

Deși 'genocidul' împotriva palestinienilor din Gaza și războiul din Ucraina apar în fruntea listei încălcărilor drepturilor omului, raportul evidențiază, de asemenea, masacrele din Sudan - încurajate de actori externi precum Emiratele Arabe Unite - atacurile constante asupra femeilor din Afganistan și interferența Rwandei în Republica Democrată Congo vecină, printre alte conflicte.

Amnesty International consideră că, deși este posibil ca sistemul multilateral construit de-a lungul a 80 de ani să fie imperfect, atacarea acestuia înseamnă 'ignorarea realizărilor în recunoașterea drepturilor universale, adoptarea multiplelor pacte și convenții internaționale și a legilor naționale care protejează împotriva discriminării rasiale și a violenței împotriva femeilor'.

Sudul Global, drepturile și multilateralismul

Referindu-se la America Latină, Callamard recunoaște pentru EFE că există un fel de 'efect Bukele' (după numele președintelui salvadorian Nayib Bukele - n.r.), în sensul că mai multe țări aleg lideri care resping sau minimizează drepturile omului în favoarea unei societăți mai sigure sau chiar militarizate.

Secretarul general al Amnesty International consideră că aceasta este 'o problemă serioasă' bine înțeleasă de 'politicienii populiști care oferă răspunsuri puternice, dar limitate, la probleme complexe', deoarece guvernele anterioare nu au reușit să abordeze deficiențele sociale care uneori combină insecuritatea, pierderea puterii de cumpărare și șomajul.

'Dar, în cele din urmă, oamenii vor vedea că împăratul este gol', a prezis ea, referindu-se în general la populiștii latino-americani.

Și în ceea ce privește pierderea încrederii întregului 'Sud Global' în sistemul multilateral și în instrumentele dreptului internațional, Callamard a recunoscut că 'standardele duble practicate de Occident cu Israelul au otrăvit încrederea' multor țări în acest sistem multilateral.

Cu toate acestea, ea a menționat, de asemenea, că în Sudul Global - dând ca exemplu cazurile Nepalului, Kenyei, Indoneziei și Marocului - generații de tineri au ieșit în stradă 'în numele drepturilor omului' sau 'împotriva genocidului palestinienilor', ceea ce arată că o ordine mondială bazată pe drepturi și pe controale și echilibru încă domină în rândul generațiilor viitoare.

În România, romii, comunitatea LGBTI și migranții sunt categoriile cele mai vulnerabile

În privința României, raportul pentru 2025 al Amnesty International atrage atenția că persoanele de etnie romă au continuat să se confrunte cu excluziunea sistemică, violența poliției, profilarea rasială și discriminarea în domeniul educației și al locuințelor. Un studiu realizat în 2025 de ONG-uri privind utilizarea fondurilor UE în șase țări, între care și România, a constatat că, în unele cazuri, fondurile alocate au amplificat segregarea și marginalizarea comunităților de romi. Raportul a evidențiat mai multe cazuri de finanțare în care elevii romi au fost segregați în clase sau clădiri separate în cadrul școlilor și în care familiile de romi au fost cazate în unități de locuințe sociale construite în așezări izolate, de calitate inferioară, de tip container.

Potrivit raportului AI, în pofida sprijinului tot mai mare din partea populației, drepturile persoanelor LGBTI au rămas restricționate, progresul către legislația privind parteneriatul civil fiind blocat. ILGA-Europe, un ONG pentru drepturile LGBTI, a clasat România pe ultimul loc printre statele UE în ceea ce privește peisajul juridic și de politici pentru persoanele LGBTI. Aproximativ 30.000 de persoane au participat la cel mai mare marș Pride din istoria capitalei, București, celebrând vizibilitatea LGBTI și pledând pentru parteneriatele civile, asistența medicală pentru persoanele transgender și protecția juridică. De asemenea, a avut loc un mic contraprotest, care a promovat 'valorile familiale tradiționale' și unde a fost exprimată opoziția față de căsătoria între persoane de același sex, consemnează raportul AI.

Totodată, autoritățile de la București au lansat o consultare publică privind o nouă Strategie de Incluziune a Migranților, pe fondul unei creșteri accentuate a numărului de migranți în oraș. Cu toate acestea, retorica xenofobă s-a intensificat, în special în contextul protestelor împotriva drepturilor omului și al campaniilor de ură online. Societatea civilă a cerut CNCD să acționeze preventiv pentru a proteja migranții de intimidare și discursul de ură, se menționează în raportul Amnesty International.

România a dezvoltat strategia privind combustibilii non-fosili pentru 2030, cu o capacitate solară sporită și o stocare extinsă a bateriilor. Cu toate acestea, au rămas provocări, în special în ceea ce privește închiderea centralelor pe cărbune, care a fost amânată din cauza lipsei de progrese în dezvoltarea proiectelor de înlocuire. Departamentul de Stat al SUA a informat că jurnaliștii și ONG-urile s-au confruntat cu acces restricționat la informațiile publice, precum și cu litigii frecvente, hărțuire și amenințări cu procesele, inclusiv procese strategice împotriva participării publice (SLAPP). Compania energetică de stat Romgaz a căutat pentru scurt timp să obțină dizolvarea Greenpeace România după ce acest ONG s-a opus proiectului companiei de exploatare a gazelor din Marea Neagră, notează raportul AI. Grupurile societății civile au solicitat o protecție juridică și instituțională mai puternică pentru apărătorii mediului. În ciuda presiunilor societății civile și ale UE, România nu adoptase legi anti-SLAPP până la sfârșitul anului 2025. Proiectele au rămas în dezbatere, existând îngrijorări cu privire la domeniul lor de aplicare limitat și la intrarea lor în vigoare limitată.

Datele Eurostat din iunie 2025 au plasat România pe locul patru printre țările UE în ceea ce privește nivelurile de violență împotriva femeilor. Incidentele au crescut, cu peste 138.000 de cazuri de violență domestică și 59 de femicide înregistrate până la sfârșitul anului. Raportul AI notează că s-au făcut totuși unele progrese legislative în acest domeniu. Legea 'România fără violență', adoptată în iunie trecut, a dublat pedepsele pentru agresiune și a consolidat ordinele de restricție. Parlamentul și Ministerul Justiției au făcut progrese în direcția adoptării unor reforme mai ample pentru a proteja femeile de violență și au lansat o consultare privind propunerile de creștere a pedepselor pentru femicidul în formă agravată. Acestea au urmat protestelor care cereau măsuri mai puternice împotriva violenței împotriva femeilor. De menționat că, între timp, la finalul lunii martie a acestui an, Parlamentul a adoptat legea pentru prevenirea femicidului, cu măsuri extinse de protecție și sancțiuni mai dure.

În schimb, potrivit raportului AI, ONG-urile au denunțat creșterea restricțiilor privind drepturile sexuale și reproductive în țară, inclusiv dreptul de acces la avort și contracepție. Printre bariere s-au numărat refuzurile de îngrijire medicală din motive de conștiință din partea medicilor și a unor întregi spitale, precum și activismul anti-avort, inclusiv răspândirea dezinformării, care a afectat în mod disproporționat femeile din mediul rural și marginalizate. Un proiect de lege depus în septembrie de doi parlamentari a vizat restricționarea și, eventual, incriminarea avortului în România. Proiectul de lege a provocat o condamnare pe scară largă din partea societății civile și a ONG-urilor, care au avertizat că va crește cererea de avorturi nesigure și va încălca standardele internaționale.

Raportul AI amintește totodată că, în urma anulării de către Curtea Constituțională a votului prezidențial din noiembrie 2024, au avut loc noi alegeri în luna mai 2025. În ianuarie 2026, Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a criticat anularea unilaterală decisă de Curtea Constituțională ca fiind lipsită de temei legal, dovezi sau un proces echitabil, potrivit raportului AI. Organizația cu sediul la Londra mai notează că respectiva comisie a cerut reforme legislative urgente și o posibilă revenire asupra deciziei pentru a restabili legitimitatea democratică și a proteja pe viitor integritatea electorală.

Măsurile de austeritate ale guvernului - înghețarea salariilor și a pensiilor, reducerea ajutoarelor și limitările privind angajarea - au stârnit critici. ONG-urile, sindicatele și studenții au susținut că acestea au afectat în mod disproporționat grupurile vulnerabile, consemnează AI.

Potrivit raportului organizației neguvernamentale, un plan guvernamental de a fuziona Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu biroul Avocatului Poporului (Ombudsman) a stârnit îngrijorări. Organizațiile societății civile au avertizat că o astfel de fuziune ar încălca normele UE antidiscriminare, ar slăbi mandatele și ar limita accesul victimelor la justiție. Acestea au solicitat consultări semnificative și consolidarea independenței CNCD. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)