Dăianu: Adoptarea măsurilor de răspuns la noul șoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare
Adoptarea măsurilor de răspuns la noul șoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare, consideră academicianul Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal.
'Programul de corecție bugetară a făcut ca deficitul să fie chiar mai mic decât ținta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65% din PIB față de 8,4% din PIB (în varianta cash). Această performanță s-a datorat restructurării programului PNRR (trecerea de proiecte de la împrumuturi la granturi), cheltuielilor cu dobânzile mai mici decât cele programate la a doua rectificare din noiembrie, cheltuielilor cu personalul și subvențiilor mai mici, precum și creșterii unor venituri bugetare. Guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB în acest an. Nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite în afara celor din pachetele de măsuri. Adoptarea măsurilor de răspuns la noul șoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare', a arătat Daniel Dăianu în introducerea celei de-a 21-a ediții a Raportului de analiză a convergenței 'România - Zona Euro Monitor', intitulată 'Un nou șoc energetic'.
Potrivit documentului, consolidarea bugetară este necesară și pentru a ține sub control datoria publică, care este în jur de 60% din PIB, în urcare de la 39% din PIB în 2019. Evoluția datoriei publice a devenit o vulnerabilitate majoră pentru economie, date fiind ratele la care se împrumută statul român. În lipsa corecției bugetare, datoria publică s-ar îndrepta către 80% din PIB în câțiva ani, avertizează Dăianu.
'Este bine că Guvernul a decis continuarea plafonării tarifului la gaz pentru 2026 și că se va prelungi plafonarea adaosului comercial la bunuri alimentare de bază. Intervenția statului de atenuare a impactului războiului din Orientul Mijlociu trebuie să aibă în vedere câteva repere: nu trebuie să fie periclitată consolidarea bugetară; trebuie să fie ajutate sectoarele esențiale pentru economie (agricultura și transportatorii); ajutorul să fie temporar; ceea ce câștigă statul din creșterea prețurilor la energie să fie utilizat pentru compensarea celor care au nevoie de sprijin. Companiile care au profituri excepționale din creșterea prețului energiei să fie impozitate suplimentar (windfall gains tax)', scrie Daniel Dăianu.
Conform președintelui CF, întrebarea cu privire la ce va urma după anul 2026 este una crucială, care privește capacitatea de a continua reducerea deficitului public, respectiv consolidarea fiscală. Dacă se va reduce gap-ul la TVA și la impozitul pe profit în mod substanțial și împreună cu alte măsuri (de exemplu: controlul cheltuielilor bugetare în relație cu dinamica PIB-ului nominal), el susține că deficitul ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani.
'Creșterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună (reducerea gap-ului la TVA și la alte impozite) este un 'război' intern pe care România trebuie să îl câștige; aici se vor testa și voința politică, precum și capacitatea de a învinge grupuri de interese potrivnice. Nivelul scăzut al veniturilor fiscale/bugetare este o chestiune de securitate națională, date fiind presiunile mari asupra bugetului public. Trebuie să avem în vedere relația dintre rata de creștere a PIB nominal (rata reală plus deflatorul) și costul împrumuturilor (rostogolirii datoriei publice). În condiții favorabile, relația amintită poate ajuta consolidarea fiscală, dar există și reversul medaliei. Riscuri pentru consolidarea bugetară aduce și anul electoral 2028. Relația amintită mai sus poate fi perturbată de șocuri externe; aceste șocuri pot fi produse de evoluții geopolitice, războaie (precum cel din Orientul Mijlociu), de efecte nefaste ale unui nou val de dereglementare a sectorului financiar și de expansiunea activelor cripto, de erodarea independenței unor bănci centrale. De aceea, este necesar ca procesul de consolidare fiscal-bugetară să nu deraieze, fără a neglija însă aspecte de coeziune socială și echitate', a afirmat Daniel Dăianu.
În opinia sa, consolidarea fiscală este absolut necesară pentru a ameliora ratingul suveran al României. Dacă am rămâne blocați cu deficitul la circa 6% din PIB în anii ce vin, este improbabil ca evaluarea actuală a ratingului să se schimbe. Mai mult, aceasta se poate chiar deteriora dacă nu se va stabiliza datoria publică. Comparațiile cu alte state din UE care au datorii publice substanțial mai mari trebuie să aibă în vedere dimensiunea economiei, puterea industrială și avuția națională, gradul de competitivitate, nivelul veniturilor bugetare, finanțările de pe piața internă, balanța externă, apartenența sau nu la zona euro etc, consideră sursa citată.
'Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (3% din PIB) și o inflație joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă. Necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de nonapartenența la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară. Comparația care se face cu Bulgaria, în termeni de aderare la zona euro, subestimează rolul consiliului monetar în guvernanța publică din țara vecină, un regim de politică monetară introdus acum circa trei decenii pentru a stăvili mari turbulențe financiare, economice și sociale. Aderarea la zona euro are o semnificație geopolitică mai mare în condițiile actuale și prefigurabile', a explicat Daniel Dăianu. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Furnizorii de servicii digitale din UE vor avea noi obligații în legătură cu probele electronice, în procedurile penale (analiză)
Furnizorii de servicii digitale de pe teritoriul Uniunii Europene (UE) vor trebui ca, din 18 august 2026, să răspundă direct ordinelor emise de către autoritățile judiciare ale statelor-membre privind divulgarea sau conservarea de probe electronice, în caz contrar sancțiunile pecuniare ar putea ajunge până la 2% din cifra de afaceri anuală totală la nivel
România, printre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți judecători
Uniunea Europene (UE) avea, în anul 2024, o medie de 15,7 judecători la 100.000 de locuitori, în scădere de la 17,7 judecători la 100.000 de locuitori, în anul 2014, arată datele publicate, vineri, de Eurostat cu ocazia Zilei justiției penale internaționale. Potrivit statisticii europene, în rândul statelor-membre
Rata anuală a inflației în România, de peste trei ori mai mare decât media UE în iunie (Eurostat)
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană (UE) a scăzut până la 2,9%, în luna iunie, de la un nivel de 3,3% în mai, dar România este, din nou, țara cu cea mai ridicată valoare a acestui indicator, cu un avans anual al prețurilor de 9,2%, arată datele publicate, vineri, de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat).
ANAT solicită inițierea unui dialog pentru găsirea unui mecanism de sprijinire a forței de muncă în turism
Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) solicită, într-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului interimar Ilie Bolojan, inițierea unui dialog pentru găsirea unui mecanism permanent de sprijinire a forței de muncă în turism și HoReCa și menținerea capitalului uman în perioadele de contracție economică.
Curtea de Conturi a găsit deficiențe la Agenția Națională pentru Sport și a sesizat organele de urmărire penală
Curtea de Conturi a constatat abateri semnificative și generalizate cu privire la modul în care Agenția Națională pentru Sport (ANS) a administrat terenurile și clădirile aflate în domeniul public și privat al statului, în raport cu legile, regulile și reglementările relevante. Potrivit unui comunicat al instituției, transmis
Chisăliță: România să fie fermă cu privire la noua taxă pe carbon pentru a preveni creșterea prețurilor la energie
România trebuie să aibă o poziție fermă, legitimă și negociabilă european, cu privire la noua taxă pe carbon fără să pară nici obedientă, nici obstrucționistă, dar să prevină o nouă creștere a prețurilor la energie, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată vineri. '
INS: Producția de energie a României a scăzut cu 2,9%, în primele cinci luni
Producția de energie a României a scăzut cu 2,9%, în primele cinci luni ale acestui an, comparativ cu intervalul similar din 2025, în timp ce consumul final de energie electrică s-a diminuat cu 3,4%, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Conform statisticii oficiale, în perioada 1 i
Producția industrială a scăzut, în primele cinci luni din acest an, cu 3,3% (INS)
Producția industrială a scăzut, în primele cinci luni din acest an, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, atât ca serie brută (-3,3%), cât și ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (-3,1%), arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, &ici
Nazare: România a demonstrat că își poate corecta dezechilibrele și în context internațional sever; instabilitatea politică afectează percepția de risc
România a demonstrat că își poate corecta dezechilibrele chiar și într-un context internațional sever însă instabilitatea politică afectează direct încrederea și percepția de risc asupra țării, avertizează ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. El a precizat joi, după o întâlnire cu reprezentanții agenție
Cristina Chiriac (CONAF): România a crescut din consum și transferuri; în 2026, ambele s-au oprit
Convergența românească s-a construit pe consum și pe transferuri, salarii care au crescut mai repede decât productivitatea, fonduri europene care au suplinit investiția internă, o piață internă alimentată fiscal iar ceea ce nu s-a construit este fundația: baza de ocupare, capacitatea industrială, demografia activă, consideră președinta CONAF, Cristina Chiriac.
MIPE: Aplicația Achiziții Beneficiari Privați a fost ținta unui atac cibernetic și nu poate fi accesată
Aplicația Achiziții Beneficiari Privați, dedicată derulării procedurilor de achiziții de către beneficiarii privați ai proiectelor finanțate din Politica de Coeziune, a fost ținta unui incident cibernetic și nu poate fi accesată, a anunțat, joi, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). 'Aplicația Achiziții Beneficiari Privați, dedicată deru
Linia N106, deviată în următoarele două nopți pentru lucrări la pasajul rutier de la intersecția Șoseaua Berceni-Turnu Măgurele
Linia N106 va funcționa pe un traseu modificat în nopțile de joi spre vineri și vineri spre sâmbătă pentru a permite desfășurarea lucrărilor de construire a pasajului rutier din intersecția Str. Sergent Ion Iriceanu/Șos. Berceni/Str. Turnu Măgurele, a anunțat joi Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI).
ANCOM: Numărul utilizatorilor de comunicații electronice din România și Republica Moldova a crescut cu 14%, în 2025
Numărul utilizatorilor de comunicații electronice din România și Republica Moldova a crescut cu 14%, în cei patru ani de la aplicarea Acordului privind reducerea tarifelor de roaming și de apeluri internaționale dintre două țări, informează Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), într-un comunicat de presă tra
Productivitatea muncii în sectorul IT&C, cu 16% peste media națională; România ocupă, însă, ultimul loc în UE la inovație (studiu)
Industria IT&C generează aproximativ 14% din PIB-ul României, iar productivitatea muncii în sector este cu 16% peste media națională, însă ocupăm ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) la inovație în European Innovation Scoreboard 2025, arată concluziile unui studiu publicat, joi, de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (A
Boardul BEI a aprobat acordarea unui împrumut de 800 milioane euro pentru Proiectul Retehnologizarii Unității 1
Boardul Băncii Europene de Investiții (BEI) a aprobat acordarea unui împrumut de 800 milioane de euro pentru Proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă, conform unui comunicat al Nuclearelectrica. În conformitate cu prevederile legale aplicabile, Nuclearelectrica va supune aprobării acționarilor săi, într-o AGA viitoare, contractarea, de