Milcev (EY România): Aderarea României la OCDE, cel mai important moment strategic de politică externă după integrarea în NATO și în UE
Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) marchează cel mai important moment strategic de politică externă după integrarea în NATO și în Uniunea Europeană (UE), susține Alex Milcev, partener, liderul departamentului Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România.
'Se poate afirma, fără teama de a greși, că aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) marchează cel mai important moment strategic de politică externă după integrarea în NATO și în Uniunea Europeană (UE). Mai mult chiar, vorbim despre apogeul unui proces lung, tehnic, uneori frustrant și poate mai puțin vizibil pentru public, dar cu implicații economice uriașe pentru următoarele decenii. România intră în 'clubul celor mai performante economii din lume', iar acest statut schimbă fundamental modul în care este percepută țara noastră de către investitori, instituții financiare internaționale și de piețele globale deopotrivă. Pentru că aderarea, dincolo de beneficii concrete, pe care le voi expune mai departe, înseamnă un puternic semnal de încredere pentru investitorii de care avem nevoie în continuare', arată Alex Milcev, într-o analiză transmisă luni AGERPRES.
În opinia sa, dacă ar fi să rezumăm la două principalele avantaje ale aderării României la OCDE, acestea ar fi, în primul rând, reducerea costurilor de finanțare ale statului, iar în al doilea rând, accesul mai facil la capital global, însoțit de schimbarea imaginii investitorilor.
'Nu este doar o chestiune de percepție, ci deseori una juridică și de guvernanță. Mai concret, sunt unele fonduri internaționale (de pensii mai ales) cu reguli interne restrictive de investiții: de exemplu, preferă să nu investească sau chiar nu pot investi în țări non OCDE! Aderarea României va deschide automat accesul la asemenea fonduri, cu impact asupra finanțării infrastructurii, companiilor mari și sectorului tehnologic. În plus, desigur, și simpla percepție a intrării în OCDE va contribui la atractivitatea țării noastre și la atenția finanțatorilor', explică Alex Milcev.
Conform 'OCDE Economic Survey: România 2026', țara noastră se află într-o fază în care reformele structurale sunt esențiale pentru a depăși vulnerabilități persistente: deficit bugetar ridicat (9,3% din PIB în 2024), inflație încă ridicată (8,5% în ianuarie 2026) și productivitate inegală între firmele românești și cele străine.
'Dar tocmai aici intrarea în OCDE devine un catalizator, cel puțin prin prisma detaliilor pe care le regăsim explicit despre România în Raportul OCDE, astfel: 1. Accelerarea convergenței economice - România a progresat spectaculos - de la 43% din media OCDE a PIB/locuitor în 2004, la 71% în 2024. OCDE arată că, prin reformele recomandate, potențialul de creștere s-ar putea ridica cu peste 15% până în 2060. 2. Modernizarea fiscală și disciplină bugetară, pentru că, practic, intrarea în OCDE vine cu 'presiuni' de bun augur: digitalizare fiscală accelerată, reducerea evaziunii (în prezent, avem cea mai mare rată de neconformare la TVA din UE - cca 30%), reformarea structurii taxelor (dividende, microîntreprinderi, proprietate). Și, apropo de 'presiuni benefice', un efect imediat al semnalelor OCDE a fost acela că România a renunțat în ianuarie 2026 la restricțiile fiscale privind serviciile intragrup sub presiunea OCDE, semn că simpla perspectivă a apartenenței schimbă vizibil modul în care statul ia decizii fiscale', spune Alex Milcev.
Conform analizei, OCDE identifică domenii în care România este deja performantă, enumerând productivitatea ridicată în filialele companiilor străine, integrare profundă în lanțurile globale de valoare și un sector IT (încă) extrem de competitiv. Dar și domenii unde aderarea va forța modernizarea, cum sunt inovare și R&D (în prezent doar 0,5% din PIB), digitalizarea companiilor, reducerea birocrației și a reglementărilor învechite, reforma infrastructurii. Este aproape redundant, în urma a tot ceea ce am enumerat mai sus, să spun că, prin accesul la standarde și evaluări periodice, România va urca în competitivitate. OCDE estimează că implementarea completă a reformelor recomandate poate crește potențialul de dezvoltare al României cu peste 15% până în 2060, un salt rar pentru o economie europeană.
'Aderarea la OCDE este mai mult decât o validare politică - este confirmarea că România se poate alinia standardelor economice ale celor mai avansate state și că își poate securiza pe termen lung dezvoltarea. Va fi un moment istoric, comparabil ca importanță cu intrarea în NATO și UE! ', a mai scris Alex Milcev, în analiza sa.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări. Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
VIDEO Pîslaru: Astăzi suntem cu propunerea pentru 2027 să plecăm de la 4.100 în Legea salarizării; valoarea ajunge la 4.793 până în 2031
Propunerea privind valoarea de referință în proiectul de Lege a salarizării unitare în sistemul bugetar este de de 4.100 pentru 2027 și se poate ajunge la 4.793 până în 2031, deci avem o creștere pe care o asumăm an de an, a afirmat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatu
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni; rulajul s-a apropiat de 23 de milioane de euro
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 120,6 milioane de lei (22,9 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 0,03%, până la 30.606,88 pu
ANAR propune schimbarea criteriilor de performanță pentru conducerea Exploatare Sistem Zonal Prahova SA
Administrația Națională 'Apele Române', în calitate de acționar unic al Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., propune către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) modificarea coeficienților de pondere aferenți indicatorilor-cheie de performanță pentru membrii Consiliului de Administrație al
Tanczos Barna participă marți la Consiliul Agricultură și Pescuit de la Bruxelles
Viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, va participa marți, 26 mai 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, care se desfășoară la Bruxelles. Conform unui comunicat al MADR, printre punctele importante aflate pe ordinea de zi a acestei reuniuni se regăsește evaluarea disponibilității și accesibil
Investițiile grecești în România și exporturile sunt la un nivel destul de dezvoltat (ministru adjunct elen)
Investițiile grecești în România sunt la un nivel bun, cu peste 2.000 de companii grecești prezente, iar exporturile au atins un grad ridicat de dezvoltare, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Konstantinos Gkioulekas, ministrul adjunct de Interne pentru regiunile Macedonia și Tracia. ''Investițiile se află la un nivel bun. E
VIDEO Pîslaru: România are o dificultate majoră, pentru că nu are o evidență cu cât are în plată fiecare funcționar public
România nu are o evidență exhaustivă cu privire la cât are în plată fiecare funcționar public din această țară, iar această situație o vom corecta acum prin legiferare, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. &Icir
VIDEO Pîslaru: Ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică
Sporul de doctorat pentru zona de educație, unde acesta face parte din activitatea profesională, a fost inclus în salarizare, însă ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatul
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor gestiona împreună politica salarială (proiect)
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor exercita un mandat instituțional comun privind conceperea, aplicarea și monitorizarea politicii salariale din sectorul public, potrivit proiectului noii legi a salarizării. Conform documentului, Ministerul Muncii coordonează din punct de vedere tehnic și metodologic elaborarea politicilor publice,
VIDEO Pîslaru: 8 miliarde de lei e impactul reformei în sistemul salarizării bugetarilor; categoria demnitarilor e sub 500 de milioane de lei
Noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar are un impact de 8 miliarde de lei, iar toți demnitarii, cu toate sporurile și cu toată reașezarea salariilor pe grilă înseamnă sub 500 de milioane de lei, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de pre
Ministerul Muncii demarează, marți, consultările privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) începe, de marți, o serie de reuniuni cu caracter consultativ, având ca obiect proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 'Aceste reuniuni nu constituie proceduri de consultare publică în sensul cadrului normativ a
Bugetarii ale căror salarii scad, după aplicarea noii legi, vor primi o diferență salarială până în 2031 (proiect)
Personalul bugetar ale cărui salarii vor fi mai mici după aplicarea noii legi a salarizării va beneficia de o diferență salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031, potrivit proiectului pus în transparență publică. 'Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația &i
VIDEO Pîslaru: În momentul de față, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri; am eliminat 87 din ele
Noul proiect de Lege a salarizării unitare în domeniul bugetar elimină 87 de sporuri din 151, deci o reducere de aproape 57%, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. 'Problema oamenilor nu este numai legată de câți b
Noua lege a salarizării menține sporuri de până la 40% pentru proiectele europene
Personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene va putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază, conform proiectului noii legi a salarizării publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).
Ordonatorii de credite pot acorda premii de performanță într-un buget de maximum 4% din cheltuielile cu salariile de bază (proiect)
Ordonatorii de credite pot acorda, trimestrial, semestrial sau anual premii de performanță personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate importante în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, în limita totală a unui buget de maximum 4% din suma prevăzută pentru cheltuielile cu sal
Munca peste programul normal de lucru, compensată cu zile libere, dar în anumite condiții cu un spor din salariul de bază (proiect)
Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, dar în anumite cond