După patru ani de război la graniță, România are o strategie clară față de Ucraina, dar nu a știut să o comunice și să o valorifice pe măsura poziției sale geopolitice, susține Teodor Lucian Moga, conferențiar universitar la Centrul de Studii Europene din cadrul Universității 'Alexandru Ioan Cuza' Iași.

Acesta punctează că lipsa de vizibilitate și comunicare strategică a lăsat loc dezinformării și populismului, într-un moment în care securitatea Ucrainei este vitală pentru securitatea României.

'Strategia noastră e una clară, chiar dacă timidă, chiar dacă România este discretă, cred că în cercurile de decizie cele mai înalte toată lumea e conștientă de importanța Ucrainei pentru securitatea statului român. De aceea susținem Ucraina. În ciuda faptului că avem un obiectiv strategic clar, modul în care noi am construit această strategie a fost de foarte multe ori conjunctural. Am mers în siajul aliaților noștri, în special al Statelor Unite, în perioada administrației Joe Biden, și al partenerilor occidentali. Nu am fost printre inițiatori, nu am fost suficient de vocali sau ambițioși, așa cum au fost polonezii', a declarat Moga pentru AGERPRES.

El subliniază că în ultimii patru ani România a sprijinit constant Ucraina, inclusiv prin furnizarea a aproximativ 20 de pachete militare, însă nivelul de vizibilitate și comunicare publică a fost scăzut. În lipsa unei comunicări clare, spune el, spațiul public a fost ocupat de dezinformare și narațiuni toxice privind sprijinul acordat Kievului. 'Vidul informațional creează monștri', avertizează expertul, referindu-se la miturile propagate despre presupuse privilegii ale refugiaților ucraineni.

'A fost un peisaj românesc destul de fragmentat, însă acest lucru a fost acoperit de lipsa de comunicare, de vizibilitate. Nu știm prea multe ce s-a întâmplat în spatele ușilor închise. E adevărat, politica externă, în general, e destul de opacă. Dar chiar și așa, într-o democrație, lucrurile ar putut fi comunicate mai bine, pentru că în lipsa comunicării vidul ăsta informațional creează monștri. Și anume, când nu se comunică, spațiul ăsta e ocupat de dezinformare și vin tot felul de personaje și actori care încep să portretizeze sprijinul Ucrainei în termeni toxici: că Ucraina doar beneficiază, că ucrainenii sunt cu mașini scumpe prin mall-urile din România și se desfată și viața lor e bună, iar noi îi susținem cu bani, care de fapt sunt niște mituri. Toți avem pături bogate care, bineînțeles, fug primele de război, dar asta nu înseamnă că trebuie să generalizăm când oamenii mor și sunt sub un asediu constant mai ales iarna când se îngheață pe acolo. E chiar cinic să faci astfel de evaluări', opinează Teodor Moga.

Din punct de vedere strategic, subliniază expertul în studii europene, relevanța României în cadrul Uniunea Europeană și al NATO a crescut după declanșarea invaziei ruse din februarie 2022, datorită poziției geografice și celei mai lungi frontiere externe cu Ucraina dintre statele membre. Problema, spune Moga, este cât de eficient știe Bucureștiul să valorifice această poziție.

'Consider că datorită poziției geografice, poziția României în cadrul acestor două organizații a crescut, a devenit mai relevantă. România are cea mai lungă frontieră a unui stat UE și NATO cu Ucraina, astfel că e firesc, e absolut natural, ca România să joace un rol foarte important în noua arhitectură de securitate. Acum, problema e cât de bine știm noi în România, să utilizăm această relevanță pentru a fi noi înșine relevanți', afirmă Moga.

Potrivit acestuia, România este un partener loial pe flancul estic, dar comparativ cu Polonia și statele baltice a fost mai puțin vizibilă și mai puțin activă în inițiative regionale.

În ceea ce privește obiectivul strategic pe termen lung, Moga este categoric: Ucraina trebuie să rămână un stat suveran, stabil și capabil să reziste agresiunii ruse.

'Obiectivul nostru în ceea ce privește Ucraina este clar, și cred că acesta ar trebui să fie punctul care trebuie să ne ghideze politica externă față de Ucraina. Și anume, Ucraina este de o importanță colosală pentru securitatea României, pentru că este bastion de securitate în calea agresiunii rusești. Ca să nu mai vorbesc de Republica Moldova, despre organizațiile din care facem parte - UE, NATO. Deci, pentru noi înșine este vital ca Ucraina să rămână un stat suveran care să nu fie copleșit de ruși', spune Teodor Moga.

Referindu-se la tensiunile istorice privind minoritatea românească sau diferendele maritime, Moga apreciază că ele pot fi gestionate, mai ales în contextul parcursului european al Ucrainei.

'Vă răspund foarte clar, chestiunea asta a minorităților va fi simplu de rezolvat și va fi mereu în mâna României. De ce? Pentru că pentru a adera la Uniunea Europeană una dintre condițiile pe care Ucraina trebuie să le satisfacă este, printre altele, respectarea tratamentului minorităților etnice. Dacă Ucraina nu respectă minoritățile etnice, drepturile acestora, iar statele din UE critică această poziție, aceste state pot oricând bloca aderarea Ucrainei la blocul comunitar. Ceea ce Ucraina nu își dorește', declară Teodor Moga.

Expertul atrage atenția și asupra oportunităților economice majore pe care le-ar aduce reconstrucția Ucrainei, unde România ar putea juca un rol esențial ca țară de tranzit și partener direct.

'Ucraina, mai ales în zona de est a sa, este grav avariată, economia este prăbușită, așa că reconstrucția va lua foarte mult timp, iar România participând în acest proces va avea numai de câștigat. Firme românești pot opera atât în zona centrală și sud, zone unde autoritățile din România ar trebui să se gândească bine și să își planifice cum ar putea să contribuie, pentru că vor avea de câștigat financiar din această reconstrucție masivă pe care occidentalii o vor sprijini atât la nivel de infrastructură cât și la nivel de tehnologie militară, unde ucrainenii sunt extrem de avansați, pentru că sunt de patru ani în război, timp în care au dezvoltat tehnică militară superioară multor state occidentale, nu numai României. Deci, din nou, depinde foarte mult cum ne jucăm cartea post-conflict', afirmă Teodor Moga.

Pe de altă parte, el admite că aderarea Ucrainei la UE va însemna și o competiție bugetară mai dură. O țară mai mare și grav afectată de război va absorbi o parte semnificativă din fondurile europene, ceea ce obligă România să valorifice la maximum actualele instrumente financiare.

'Trebuie să recunoaștem că integrarea Ucrainei în UE va însemna un efort financiar considerabil din partea Uniunii, nu doar pentru reconstrucție, care va fi un demers internațional, nu exclusiv european, ci și pentru susținerea tuturor celorlalte politici comunitare. Așa cum România primește fonduri europene pentru diverse proiecte de infrastructură sau agricultură, așa și Ucraina va primi. Dar Ucraina este o țară mult mai mare ca România și suferindă după acest război. Așa că mare parte din banii care bugetul UE vor fi canalizați și către Ucraina. Nu vom mai fi principalii beneficiari ai fondurilor europene, cum suntem acum. De aceea trebuie să profităm din plin de toate aceste oportunități, de fondurile europene, de programele PNRR, Next Generation, de fondul SAFE pentru apărare, pentru că nu știm în viitor dacă va mai fi același sprijin generos din partea UE. Nu doar pentru că intră Ucraina în UE, ci pentru că Uniunea nu mai traversează acele vremuri bune așa cum era acum un deceniu sau două, când 'pușculița' europeană era doldora. Acum lucrurile sunt destul de strâmtorate', consideră Teodor Moga.

În privința scenariilor de final, Moga avertizează că un acord de pace favorabil Rusiei ar crea un pericol constant pentru regiune. Chiar dacă nu anticipează o invazie directă asupra României, el vorbește despre riscul intensificării acțiunilor hibride, al ingerințelor politice și al campaniilor de dezinformare.

'Avem toate motivele să susținem Ucraina să încheie războiul într-o poziție favorabilă. O Rusie care iese întărită va continua campania agresivă asupra Europei', conchide Teodor Moga. AGERPRES/(A - redactor: Daniela Malache, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Simona Aruştei)