#UCRAINA-PATRU ANI DE RÃZBOI/Axinia: Războiul din Ucraina, cel mai rău lucru întâmplat în Europa postbelică
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Războiul din Ucraina este fără îndoială cel mai rău lucru întâmplat pe continentul european după Al Doilea Război Mondial și după destrămarea URSS, iar conflictul în care Rusia este agresorul și Ucraina țara invadată este deopotrivă malaxor de vieți omenești și incinerator de resurse financiare, a declarat marți, pentru AGERPRES, eurodeputatul Adrian-George Axinia (grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, ECR), în ziua când se împlinesc exact patru ani de la invadarea Ucrainei de forțele ruse.
''Din perspectivă economică, efectele războiului au fost chiar mai grave decât pandemia. Spre exemplu, Germania, principalul motor economic al Europei, este și acum în pragul contracției economice. În general, Uniunea Europeană se află pe o zonă de stagnare prelungită. Tocmai de aceea, este absolut de neînțeles de ce Bruxelles-ul își dorește atât de tare să alimenteze prelungirea conflictului în loc să acționeze pentru stoparea sa. Cele 90 de miliarde de euro împrumut proaspăt aprobate de Parlamentul European la inițiativa Comisiei nu vor face decât să alimenteze flacăra conflictului. Era dezirabil ca acești bani să meargă în reconstruirea Ucrainei, nu către mașinăria de război'', a spus eurodeputatul AUR.
El s-a referit și la ajutorul României pentru Ucraina, afirmând că autoritățile de la București refuză să facă publice datele concrete ale ajutorului financiar pentru Kiev. ''L-am auzit recent pe fostul ministru de finanțe Adrian Câciu vorbind despre 1,5% din PIB alocați în ultimii patru ani. Dacă este să-i dăm crezare acestuia, în termeni nominali, asta ar însemna vreo 20 de miliarde de euro, sumă absolut colosală care ar explica și deficitul bugetar cu care se confruntă țara noastră'', a apreciat Axinia.
În opinia sa, sancțiunile împotriva Rusiei au fost, încă de la început, mai degrabă demersuri simbolice, efectele lor fiind limitate. ''În toamna acestui an, într-un discurs pe care l-am susținut în Parlamentul European, eu am prezentat datele oficiale ale Suediei care arătau că UE a ajutat cu 187 de miliarde de euro Ucraina, dar a importat gaze și petrol de peste 201 miliarde de euro de la Putin, direct sau indirect prin flota sub pavilion străin pe care o comandă Moscova'', a explicat Adrian-George Axinia, care este printre altele membru al Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest și membru supleant al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova.
Potrivit eurodeputatului AUR, noul pachet de sancțiuni contra Rusiei (pe care miniștrii de externe ai țărilor membre UE nu au reușit să-l adopte luni din cauza opoziției Ungariei, n.r.) are mai degrabă un rol simbolic venit din dorința ca, la patru ani de la începutul conflictului, UE să-și reafirme angajamentul de susținere a Ucrainei și ostilitatea față de regimul lui Vladimir Putin.
''Concluzia realistă, pe care o putem constata inclusiv din rapoartele Băncii Mondiale, este că economia Rusiei nu a fost pusă pe butuci așa cum s-a dorit. Nu vreau să fiu înțeles greșit. Cred că sancțiunile au fost justificate. În egală măsură, este clar că sunt multe țări care fac virtue signalling într-un mod ipocrit, ele ocolind aceste sancțiuni sau neaplicându-le la sânge așa cum ar fi trebuit. Trebuie spus că nu e acceptabil modul în care (președintele ucrainean) Volodimir Zelenski se rățoiește la Uniunea Europeană și la statele care până acum, de bine, de rău, au ajutat Ucraina. Simplul fapt că Ungaria, Cehia și Slovacia nu mai vor să alimenteze furnalul cu resurse proprii nu îi dă dreptul Ucrainei să atace diplomatic aceste state'', a insistat Axinia în declarația pentru AGERPRES.
Un alt subiect abordat a fost reprezentat de ingerințele maligne și campaniile de dezinformare tot mai agresive, având drept ținte în special țările membre UE. ''Noi, AUR, credem că nu a existat vreo ingerință rusească dovedibilă în alegerile prezidențiale din România care au fost anulate discreționar, neconstituțional și ilegal în decembrie 2024. Ba din contră, noi credem în corectitudinea raportului Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților din SUA care arată că Bruxelles-ul s-a implicat direct în pervertirea voinței cetățenilor europeni manifestată la alegerile din mai multe state, inclusiv România. Nu degeaba suntem considerați singurul regim hibrid la nivel european'', a spus Adrian-George Axinia.
El a amintit că, în numeroase rânduri, ca europarlamentar român, a avut intervenții în plenul Parlamentului European pentru a vorbi despre ''derapajele antidemocratice din țara noastră și despre modul discreționar în care se exercită puterea''.
''De altfel, este foarte evident că mecanismele democratice din România sunt puternic viciate și că anumite instituții cheie ale statului român (cum ar fi, spre exemplu, Curtea Constituțională) răspund la comenzi politice'', a insistat eurodeputatul AUR.
Referitor la coeziunea și solidaritatea în interiorul UE, Axinia este de părere că principala măsură pe care trebuie să o ia ''establishment-ul tuturor statelor membre este să renunțe la politici publice pe care le promovează aproape exclusiv din rațiuni ideologice sau pentru că sunt captive propriei propagande''.
''Nu neg faptul că Rusia încearcă să influențeze evoluții politice din alte state, dar atrag atenția că acesta a devenit un loc comun pe care toți cei care greșesc încearcă să-și justifice neputința sau incompetența. Mi-aduc aminte când a plecat Boris Johnson din fruntea guvernului britanic, argumentația era că rușii sunt de vină. Este exact același tip de propagandă în sens invers pe care o auzeam noi în regimul comunist despre pericolul imperialismului capitalist american'', a încheiat el. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România în continuare fără premier, criza politică se adâncește (agenții de presă)
România rămâne fără un nou prim-ministru după eșecul de luni seară al liberalului Adrian Veștea de a fi ales de către Parlament, la aproape două luni de la demiterea lui Ilie Bolojan, scrie AFP. Veștea, desemnat la jumătatea lunii iunie de către președintele Nicușor Dan pentru a forma noul guvern, avea nevoie de 233 de voturi favor
Interpol avertizează asupra creșterii traficului de persoane prin utilizarea platformelor digitale de plată
Organizația internațională de poliție Interpol a desfășurat o operațiune în șapte țări europene, menită să identifice un nou sistem de recrutare a victimelor traficului de persoane, în mare parte din America de Sud, prin intermediul platformelor digitale de plată care oferă conținut sexual explicit, informează vineri EFE. Misiunea, denumită CyberPr
UE: 19 țări, între care și România, solicită progrese în crearea de centre pentru migranți în străinătate
Nouăsprezece șefi de stat sau de guvern ai Uniunii Europene au cerut vineri, într-o scrisoare, 'progrese cât mai curând posibil' în crearea de centre pentru migranți în țări terțe pentru 'eliminarea stimulentelor pentru migrația ilegală' și 'repatrierea celor care nu au dreptul legal de a rămâne în Europa&
Liderii statelor UE discută despre bugetul multianual 2028-2034, în a doua zi a Consiliului European
Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului European de vară, discută vineri despre bugetul multianual al blocului comunitar pentru perioada 2028 - 2034. Este de așteptat ca șefii de stat și de guvern să își prezinte punctele de vedere despre
Un cetățean român, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în Rusia pentru spionaj în favoarea Ucrainei (agenție)
O instanță rusă a condamnat definitiv un cetățean român la 15 ani de închisoare, într-o colonie penală de maximă securitate, pentru furnizarea către Ucraina de informații despre amplasarea sistemelor de apărare aeriană din Soci, a relatat vineri Centrul de Relații Publice (PRC) al FSB, citat de agenția Interfax. 'Verdictu
Germania: Cea de-a cincea Conferință de Securitate are loc vineri la Kiel
Cea de-a cincea Conferință anuală de securitate, care servește drept platformă la nivel înalt pentru dialog între factorii de decizie politică, liderii militari, experții și reprezentanții societății civile cu privire la provocările presante de securitate internațională, se desfășoară vineri la Kiel, în Germania, informează Fundația Konrad Adenauer
Ziua Iei 2026, celebrată la Lisabona prin muzică, dans și tradiții populare
Ziua Iei 2026 va fi celebrată la Lisabona prin muzică, dans și tradiții populare, sâmbătă, 20 iunie, informează un comunicat de presă publicat joi de Ambasada României în Republica Portugheză. Lisabona se îmbracă din nou în straie de sărbătoare tradiționale românești în cadrul unui spectacol extraordinar dedicat iei. C
Parlamentul European condamnă incursiunile cu drone ale Rusiei în UE
Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată de campania de destabilizare a Rusiei și este hotărâtă să-și apere securitatea, potrivit unei rezoluții adoptate joi de eurodeputați, informează Parlamentul European într-un comunicat de presă. Incursiunile cu drone și încălcările spațiului aerian de pe teritoriul UE nu sunt incident
PE votează joi o rezoluție privind incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda
Parlamentul European, reunit în această săptămână în sesiune plenară la Strasbourg, va supune la vot joi o rezoluție care condamnă 'acțiunile provocatoare inacceptabile ale Rusiei' și incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda, după o dezbatere desfășurată marți pe această temă. Textul rezoluției, dat pu
Eurobarometru: 44% dintre adolescenții români petrec prea mult timp în fața ecranelor
Aproape jumătate dintre adolescenții din România consideră că petrec prea multe ore în fața ecranelor, iar peste o treime spun că utilizarea rețelelor sociale este excesivă, arată datele unui nou Eurobarometru privind impactul utilizării excesive a ecranelor și al rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor, publicat marți. Fenomenul est
Ia românească a fost sărbătorită la Nicosia într-o ediție dedicată tradițiilor și comunității românești
Alianța Românilor din Cipru a primit Ordinul 'Meritul pentru promovarea drepturilor omului și angajament social', în grad de Cavaler, conferit de Președintele României, în cadrul Festivalului Iei Românești desfășurat duminică la Nicosia. Evenimentul a reunit comunitatea românească din insulă într-o celebrare a tradițiilor, ed
România și Republica Moldova l-au comemorat pe Mihai Eminescu la Viena
România și Republica Moldova au adus un omagiu poetului național Mihai Eminescu la Viena, la împlinirea a 137 de ani de la trecerea sa în eternitate. Reprezentanții celor două state au depus, luni 15 iunie, coroane de flori la bustul lui Eminescu amplasat în fața Parohiei Ortodoxe Române din capitala austriacă. La
Tradiția românească a dantelei, prezentată la Zagreb
Meșteșugul tradițional al confecționării dantelei din regiunea Mândra, inclus recent în patrimoniul cultural imaterial al României și propus pentru recunoaștere UNESCO, a fost prezentat sâmbătă publicului din Zagreb cu prilejul expoziției itinerante ''Dantela Mândrei'', informează agenția HINA. Ediția din Zagreb urmează
Ziua Universală a Iei și legăturile culturale dintre România și Cipru, celebrate la Nicosia
Ziua Universală a Iei și legăturile culturale dintre România și Cipru au fost celebrate vineri seara la Nicosia printr-un eveniment de diplomație culturală și economică în care ia românească - inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO - a fost folosită ca simbol de dialog și cooperare între cele două state membre ale Uniunii Europene.
Parlamentul European va dezbate securitatea frontierei estice a UE și incursiunile dronelor rusești
Parlamentul European va dezbate marți, în plenul de la Strasbourg, situația de securitate de la frontiera estică a Uniunii Europene, în contextul numărului tot mai mare de amenințări și incursiuni cu drone atribuite Federației Ruse. Potrivit agendei oficiale a legislativului european, eurodeputații vor discuta, alături de reprezent












