Salariul minim trebuia menținut la valoarea actuală, în 2026 și mi se pare o lipsă de respect asupra ceea ce înseamnă dialogul social, pentru că decizia a fost luată într-o coaliție politică, nu în Consiliul Național Tripartit, așa cum spune legea în acest moment, a declarat, joi, într-o conferință de presă, președintele IMM România, Florin Jianu.

'În economie, cred că nu ar trebui ca deciziile să fie luate într-o coaliție strict politică. Ar trebui ca deciziile să fie luate, în primul rând, de realitatea economică. Noi, când am prezentat faptul că salariul minim pe economie trebuie menținut în anul 2026, ne-am bazat pe analizele pe care le-am realizat, pe ceea ce se întâmplă în economie în acest moment, pe taxele și impozitele crescute, pe felul în care IMM-urile sunt afectate și vor fi afectate în anul următor, pe lipsa de competitivitate, pe faptul că se închid. Vedeți, în acest moment avem 136.000 de firme închise, mai mult decât anul anterior la un loc și datele sunt la luna octombrie. Avem o supra-accizare la combustibil, avem TVA mărit, avem prețurile la energie care sunt cum sunt, avem noi taxe și impozite care intră în vigoare de la 1 ianuarie... Deci, nu deciziile politice sau trocul politic ar trebui să primeze în această țară. Am văzut un dialog în care o parte politică e de acord să mărească salariul minim pe economie, dar la schimb cu scăderea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% și eliminarea lui în 2027. Orice decizie economică e aceasta, de a scădea un impozit pentru firme, înseamnă că se împrumută să plătească acest impozit (...) Noi ne menținem același tip de abordare, acela că, pentru anul 2026, era mai necesar să menținem salariul minim pe economie, să reașezăm economia, să începem întâi cu măsurile de relansare economică și, abia la jumătatea anului, să ne așezăm la masă. Mi se pare o lipsă de respect asupra ceea ce înseamnă dialogul social, pentru că decizia a fost luată într-o coaliție politică, nu în Consiliul Național Tripartit, așa cum spune legea în acest moment', a afirmat Jianu.

În viziunea șefului IMM România, întotdeauna când vorbim despre majorări ale salariului minim, vorbim de cereri legitime.

'Noi, întotdeauna, știți că am fost de acord. Au fost ani în care patronatele au solicitat măriri mai consistente decât au solicitat sindicatele. Gândiți-vă că am plecat de la 2.250 lei, în 2022, și am ajuns la 4.050 lei. Deci o creștere exponențială, mult peste rata acumulată a inflației din ultimii ani. De ce? Pentru că economia a permis acest lucru. Primii care au cerut au fost antreprenorii. În acest moment ei au spus 'Atenție, nu ne permitem să creștem salariul minim', tocmai pentru a nu afecta veniturile muncitorilor, pentru a nu afecta companiile. Opt din zece companii au declarat că sunt afectate în acest moment, deja, de măsurile luate, iar trei din zece vor disponibiliza oameni. Lucrurile acestea trebuie avute în vedere atunci când iei decizii. Ele nu trebuie să fie strict politice, strict niște asumări electorale. Taxele și impozitele locale care au crescut în acest moment vor afecta viața nu numai a micilor antreprenori, dar și a populației, în general. Se dublează impozitele pe apartamente. Toți, fiecare dintre noi vom plăti mai mult și nimeni nu spune nimic despre acest lucru. Ne cramponăm de un lucru, acesta al salariului minim pe economie, în care Guvernul, de fapt, ne păcălește pe toți. El încasează mai mult, pe antreprenor îl costă mai mult, iar angajatul nu vede mai mulți bani în buzunar, pentru că deja 50-60% din ei i-a luat statul înainte să vadă acei bani', a mai spus Florin Jianu.

Coaliția de guvernare, reunită miercuri la Palatul Victoria, a anunțat că a ajuns la un acord în privința creșterii salariului minim la 4.325 de lei, începând cu data de 1 iulie 2026.

Potrivit unui comunicat comun al partidelor aflate la guvernare, s-a mai stabilit închiderea pachetului de reformă a administrației prin decizia de reducere cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale fără a afecta nivelul salariilor de bază.

Alte decizii agreate în cadrul ședinței care s-a desfășurat în prezența liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale se referă la reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați, precum și a nivelului subvențiilor încasate de partidele politice.

De asemenea, s-a stabilit reducerea la 0,5% a impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2026 și eliminarea acestuia din 2027.

Măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 urmând să fie incluse în proiecția bugetară de anul viitor, se precizează în comunicatul citat.

IMM România (Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România) a organizat, joi, o conferință de presă în cadrul căreia au fost abordate teme precum: prezentarea rezultatelor sondajului privind vocea antreprenorilor în societate, modificarea legislației în ceea ce privește migrația în scop de muncă a cetățenilor nonUE și transpunerea Directivei 2024/2831 legată de munca pe platformele digitale. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Jianu (IMM România): 8 din 10 antreprenori susțin că partidele politice nu au programe și platforme de susținere a mediului de afaceri