Partidele politice nu au programe și platforme de susținere pentru mediul de afaceri, doar 11% dintre antreprenorii români identificând astfel de elemente, iar cea mai așteptată măsură este reducerea cu 5% a fiscalității pe forța de muncă, este concluzia exprimată, joi, într-o conferință de presă, de către președintele IMM România, Florin Jianu, pe baza unui studiu elaborat de instituția pe care o conduce.

Conform documentului, la întrebarea legată de considerația antreprenorilor cu privire la programele pro-business ale partidelor politice din România, opt din zece antreprenori consideră faptul că nu există elemente care să susțină mediul de afaceri în acestea. În același timp, 11,3% dintre respondenți au răspuns că au identificat aceste elemente de susținere a mediului de afaceri și elemente pro-business.

În ceea ce privește cele mai bune măsuri ce ar trebui luate în perioada următoare, 42% din totalul celor chestionați au menționat pe primul loc scăderea impozitului pe forța de muncă cu 5%., iar pe poziția următoare se situează stabilirea pragului de impozitare confortabil pentru micro-întreprinderi la 500.000 de euro. Totodată, 13% sunt pentru impozitarea progresivă, iar 12% pentru păstrarea cotei unice de impozitare la 16%.

Potrivit sursei citate, la întrebarea 'Ce așteptări aveți de la mediul politic în legătură cu sprijinirea antreprenoriatului?', pe primul loc se află reducerea fiscalității, semn că o impozitare mult prea ridicată va continua să escaladeze și în anul următor, ceea ce preocupă în principal mediul de afaceri. În același timp, stabilitatea și predictibilitatea se clasează pe locul secund, prin susținerea de programe pentru IMM-uri și reducerea birocrației.

Referitor la la componentele cele mai importante dintr-un program de guvernare, studiul de specialitate evidențiază pe primele două locuri Economia - cu o pondere de 50% dintre respondenți, respectiv Educația, cu aproape 30%.

Majoritatea antreprenorilor din România (95,8%) sunt de părere că interesele lor în Parlament sunt foarte slab reprezentate.

'Avem un răspuns cvasi-unanim cu privire la faptul că antreprenorii nu își regăsesc interesele reprezentate în acest moment în Parlament. Ce considerați că trebuie făcut pentru reprezentarea intereselor antreprenorilor în Parlament? Pe locul întâi, cu 45,9%, se află consultarea antreprenorilor înainte de modificarea legislației economice, adoptarea unor legi mai simple și mai clare pentru mediul de afaceri, creșterea rolului patronatelor, respectiv platforme de sprijin pentru antreprenori. Implicarea antreprenorilor ar trebui să fie una mai ridicată. Aceștia consideră că 79,4% ar trebui să se implice mai mult în consultările privind politicile economice. Sigur că și gradul de asociere și de apartenență la organizații ale mediului de afaceri ar trebui să fie unul mai ridicat, el fiind în acest moment extrem de scăzut în opinia noastră (...)', a comentat Jianu.

De asemenea, la întrebarea 'Cât de mult considerați că vocea antreprenorilor este auzită atunci când se adoptă măsuri economice?', 42,8% consideră că aceasta influențează puțin sau că nu influențează deloc măsurile economice. În plus, o influență oarecare, mai mare sau mai mică, este prezentă pentru 30% dintre antreprenori.

'Am pus și eu o întrebare cu privire la felul în care ar trebui să fie reprezentați antreprenorii pe listele partidelor politice pentru diverse alegeri. Și avem aici un răspuns de aproape 80% care spun că ar trebui, într-un procent sau altul, pe listele partidelor politice să fie oameni reprezentați cu o experiență anterioară relevantă. Pentru că această experiență, din păcate, nu o vedem în spațiu public, 86,1% dintre antreprenori considerând că decidenții, în general, politici și guvernamentali din spațiu public nu au pregătirea necesară pentru susținerea mediului de afaceri', a menționat șeful IMM România.

Cât privește educația antreprenorială, 57% dintre respondenți susțin că ar trebui să fie materie obligatorie în școli și 38,7% că ar trebui să fie materie opțională. Cumulat, pentru 95,9% dintre cei intervievați, educația antreprenorială trebuie să se regăsească în școli, încă de la vârste fragede.

În același context, cinci din zece antreprenori declară că absolvenții de învățământ superior sunt puțin pregătiți sau deloc pregătiți pentru a dezvolta propriile afaceri, în timp ce 18% afirmă că sunt moderat pregătiți și doar 1% că sunt bine pregătiți pentru acest rol.

'Am măsurat gradul de încredere în diverse tipuri de instituții publice și nouă ne-a ieșit că pe locul 1 cea mai mare încredere o au antreprenorii în armată. Pe locul 2 este biserica. Și sigur, faptul că apar organizațiile mediului de afaceri în acest top al încrederii, sigur că au un grad de implicare mai mare și au pus patronatele cu un grad de încredere de aproximativ 33%. Cel mai scăzut grad de încredere îl au Parlamentul, Guvernul și partidele politice', a precizat Florin Jianu.

Sondajul IMM România a fost realizat în perioada 25 noiembrie - 10 decembrie, pe un eșantion de aproximativ 1.100 de respondenți, ca forme de organizare în micro-întreprinderi, alte întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii și întreprinderi mari din toate domeniile de activitate, de la Servicii, Comerț până la IT și Transport.

IMM România (Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România) a organizat, joi, o conferință de presă în cadrul căreia a prezentat rezultatele sondajului privind vocea antreprenorilor în societate.

Potrivit organizatorilor, alte teme abordate îm conferință au vizat: modificarea legislației privind migrația în scop de muncă a cetățenilor nonUE și transpunerea directivei 2024/2831 privind munca pe platformele digitale. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)