Antisemitismul reprezintă o realitate de luat în seamă, relevă un sondaj efectuat în perioada 1-15 noiembrie de 'Social Monitor', la comanda Institutului 'Elie Wiesel', referitor la perceperea minorităților etnice, memoria Holocaustului și răspândirea discursului extremist în România.

'Am vrut să aflăm dacă există o serie de modificări în percepția, în opiniile și atitudinile publicului din România legate de felul în care se manifestă sau se alimentează antisemitismul în România, în special datorită acestei perioade de aproape doi ani în care am avut o perioadă politică de alegeri și în care extremismul de dreapta a avut manifestări deosebit de percutante. (...) Este primul sondaj în care, după 2002, când am început să facem aceste sondaje, apar niște aspecte noi care subliniază într-adevăr intensificarea atitudinilor sau opiniilor antisemite în societatea românească, ceea ce explică pentru noi cel puțin faptul că antisemitismul joacă un rol alături de alte aspecte în politicile pe care le urmăresc grupările, mișcările civice sau politice din România de extremă dreapta pentru a mobiliza segmente din societatea românească', a subliniat prof. dr. Alexandru Florian, președintele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel'.

Sondajul, prezentat într-o conferință de presă de reprezentantul 'Social Monitor', prof. Daniel Buti, 'consemnează în premieră faptul că evreii trec pe primul loc în clasamentul raporturilor de respingere a minorităților etnice de către majoritate'.

Astfel, 11% (5% - 2021) au o 'frică' față de evrei, în timp ce sentimentul de teamă față de romi scade la 31% (38% - 2021). De asemenea, 26% (19% - 2021) dintre intervievați optează pentru o prezență temporară sau absență totală a evreilor în România; în timp ce pentru romi această formă de respingere cumulează 15% (19% - 2021).

Un alt aspect constatat se referă la 'percepția distorsionată asupra Holocaustului din România'. Pentru prima oară în cei 18 ani care au trecut de la primul sondaj, întrebarea 'În ce țări a avut loc Holocaustul?' a fost deschisă și prin urmare răspunsurile au fost expresia spontaneității. Numai 5% dintre intervievați au indicat România, potrivit sondajului.

În opinia intervievaților, Germania rămâne principalul responsabil pentru exterminarea evreilor și romilor din România (32% -, 2025, 53% - 2021), urmată de Ion Antonescu (16% - 2025, 31% - 2021), iar acum apare un actor nou, Mișcarea Legionară - cu 29% dintre răspunsuri.

Conducătorul Ion Antonescu 'are o imagine distorsionată cu tendința recuperării ca lider politic salvator'. Astfel, Ion Antonescu este descris ca strateg militar - 73% răspunsuri, patriot - 66%, salvator al evreilor - 36%, lider democrat - 35%. Tot Ion Antonescu este criminal de război - 55%, dictator - 52% și a condus România la dezastru - 40%. 'Menționăm că față de sondajul din 2021, toți acești indicatori au cunoscut creșteri semnificative', arată realizatorii sondajului.

Potrivit aceluiași sondaj, imaginea despre Mișcarea Legionară este una corectă din perspectiva istoriei. Ea este caracterizată ca 'organizație criminală - 71% răspunsuri, fascistă - 57%, antisemită - 57%, anticomunistă - 55%, teroristă - 46%'.

Sursele noi, directe sau indirecte, ale antisemitismului sunt parte din 'fricile' actuale și care pot fi cu ușurință manipulate de grupările așa-zis suveraniste. Astfel, actorii care ar reprezenta un pericol pentru România sunt: Rusia - 56% răspunsuri, globalismul - 47%, corporațiile internaționale - 45%, Uniunea Europeană - 41%, China - 40% și SUA - 36%. La care se adaugă acordul pentru următoarele afirmații: evreii domină lumea - 47% răspunsuri, România este capturată de evrei - 45%, evreii dețin 3 milioane apartamente în România - 42% și Soroș împinge România spre război - 36%, mai relevă sondajul.

'Ancheta sociologică a fost realizată pe un eșantion de reprezentativ la nivel național, de 1.004 de persoane intervievate, avându-se în vedere populația adultă neinstituționalizată a României, eșantion validat pe datele Institutului Național de Statistică, cu o eroare tolerată de 3%. (...) Venim după o perioadă încărcată din punct de vedere electoral, cu o accentuare a polarizării sociale și a discursului politic, care a atins acea dimensiune care ne-a interesat pe noi în acest sondaj. Principala concluzie este că există această percepție potrivit căreia discursul antisemit al liderilor politici este în creștere. Ce am observat este că publicul nu identifică acest discurs doar cu anumite partide, ci cu majoritatea acestor partide. Iată la întrebarea: 'După părerea dumneavoastră, în acest moment, în România sunt lideri politici care au mesaje antisemite?', cea mai mare parte a respondenților - 58% - răspund: 'Da. Liderii politici au mesaje antisemite'', a declarat Daniel Buti.

Potrivit acestuia, prin comparație cu datele culese în 2025 față de 2021, se poate observa o creștere a procentului din populație care consideră că în acest moment există lideri politici care au mesaje antisemite.

'În 2021, 43% dintre repondeții din populație au considerat acest lucru, pe când în 2025 acest procent crește la 58%. (...) I-am întrebat pe repondenți de la ce partide sunt acești lideri politici care au mesaje antisemite. Iată răspunsurile, date factuale: 49% - AUR, 32% - S.O.S. România, 32% - PSD, 26% - POT, 21% - USR, 19% - PNL. (...) Datele care ies în evidență sunt cele de la AUR - vedem 35% în 2021, creștere la 49% în 2025, dar și PSD - 16% în 2021 și o dublare, practic, 32% în 2025. O dublare vedem și în cazul USR, 11 respectiv 21%.', a detaliat prof, Buti.

Din totalul celor intervievați, 55% locuiesc în mediul urban, iar 45% în cel rural, potrivit sondajului care poate fi accesat pe site-ul Institutului 'Elie Wiesel'. AGERPRES/(A, AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)