Ministrul Agriculturii va propune un mecanism de protecție pentru toate produsele agroalimentare atunci când inflația depășește 5%
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, va propune introducerea unui mecanism care să activeze automat măsuri de protecție pentru toate produsele agroalimentare atunci când inflația depășește 5%, similar intervențiilor Băncii Naționale ale României (BNR) pe cursul valutar, după eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, prevăzută pentru 31 martie 2026.
'Sunt de acord să nu mai intervenim în piață. Noi am intervenit în piață atunci când aveam o inflație la 31 decembrie 2022 de aproape 13%. Este normal să intervii ca stat, să-ți protejezi consumatorii, să-ți protejezi, pe de altă parte, și fermierii, pentru că plafonarea adaosului comercial reprezintă un preț mai bun la poarta fermei. Bineînțeles, dacă vrei să ai o marjă de profit mai mare ca și retail, cu un adaos comercial fix de 20%, normal că vei cere prețul mai mare la fermier. Asta nu s-a înțeles. Deci, ca să nu mai fiu acuzat întotdeauna că intervin în piață (...) am venit cu o propunere: așa cum se întâmplă și la cursul de schimb al euro, când BNR-ul intervine atunci când cursul euro crește prea tare, să avem și noi o legislație pe inflație. Și atunci când inflația e peste 5%, să intre acest mecanism pentru toate produsele agroalimentare. În cazul în care inflația este sub 5%, piața să fie liberă și să fie eliminat. Deci, practic, nu mai intervenim în piață. Noi avem o responsabilitate asupra inflației și asupra puterii de cumpărare a românilor și atunci acest mecanism este foarte simplu. Așa cum se intervine pe cursul leu-euro, așa să se intervină și pe inflația din România', a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii.
Potrivit acestuia, în ciuda faptului că mulți analiști economici au afirmat inițial că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază distorsionează piață, ulterior și-au dat seama că această schemă stabilită la Ministerul Agriculturii a fost 'una foarte bună', pentru că inflația a coborât la 5,5%, de la 12,8% în decembrie 2022.
Ministrul a adăugat că își dorește ca măsura propusă de el să fie adoptată prin lege, nu prin decizie guvernamentală.
'Deocamdată am avut o discuție cu colegii din Parlament, de la grupul Partidului Social Democrat. Voi merge și către celelalte grupuri ale partidelor din România și, bineînțeles, apoi voi avea o discuție și cu domnul premier, pentru că această lege vreau să fie aprobată în Parlamentul României, nu în Guvernul României, să nu se spună că Florin Barbu sau domnul premier Bolojan intervin în piață. Să fie o lege aprobată în Parlament, care să limiteze creșterea prețurilor la produsele agroalimentare din România, iar acest lucru trebuie să se întâmple până expiră plafonarea, la 31 martie 2026', a explicat Barbu.
În ceea ce privește prețurile alimentelor în perioada sărbătorilor de iarnă, care au înregistrat deja o creștere, oficialul MADR a subliniat că speculațiile din piață trebuie monitorizate atent.
'Oricine face comercializare speculează în perioada sărbătorilor și într-adevăr este o creștere. Dar aici sunt atribuțiile Consiliului Concurenței privind distorsionarea pieței', a transmis șeful de la Agricultură.
În acest context, ministrul a precizat că a solicitat autorității de concurență 'verificări clare'.
'Anumite înțelegeri între magazinele de retail sau între anumiți producători, aceste practici comerciale neloiale trebuie să dispară. Eu cred că trebuie să avem foarte mare grijă în această perioadă. Bineînțeles, prețurile au crescut și din cauza prețului la energie și știm că sunt costuri suplimentare. Și acolo eu cred că trebuie intervenit, pentru că tot ceea ce se întâmplă în România privind creșterea prețului la energie, creșterea prețului la combustibil, se reflectă în alimente și se reflectă și în inflație. Și am văzut acest lucru, avem o inflație destul de mare, de aceea vreau să verifice foarte clar, pentru că avem o legislație prin care avem plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, dar Consiliul Concurenței trebuie să analizeze dacă nu cumva acea marjă care a fost eliminată de la produsele alimentelor de bază nu a fost transferată către alte produse agroalimentare. Și aici Consiliul Concurenței poate să intervină', a subliniat Florin Barbu.
Măsura de plafonare a adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază a fost instituită în iulie 2023, prin OUG 67/2023, pentru o perioadă de 90 de zile. Ulterior, termenul a fost prelungit succesiv prin mai multe ordonanțe de urgență, ultima dintre ele fiind valabilă până la 31 martie 2026.
Această decizie îi vizează pe toți actorii din lanțul agroalimentar - procesatori, distribuitori și comercianți - dar, în mod special, îi protejează pe cei mai vulnerabili dintre consumatori, în acord cu principiile Pilonului european privind drepturile sociale.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat recent că măsura de plafonare a prețurilor la alimente nu ar mai trebui prelungită, întrucât și-a pierdut eficiența, iar piața s-a adaptat, înregistrându-se scumpiri la alte categorii de produse.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a fost de 9,8% în luna octombrie 2025, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,96%, serviciile cu 10,52%, iar mărfurile alimentare cu 7,57%. AGERPRES/(A - redactor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Consiliul Fiscal susține că este necesară o rectificare bugetară care să fie adoptată cât mai repede
Existența unor probleme serioase privind asigurarea fondurilor necesare funcționării unor instituții bugetare până la finele anului, mai ales în domeniul sănătății și, în special, în ceea ce privește unitățile de primiri urgențe, evidențiază necesitatea de a adopta cât mai repede o rectificare bugetară, fie și parțială, susține Consiliul
Președintele IMM România, despre turism: Așteptările sunt moderat optimiste pentru 2027, după scăderea din 2026
Așteptările operatorilor din turism pentru 2027 sunt moderat optimiste, în special în ceea ce privește gradul de ocupare, după ce 2026 a fost un an de scădere a numărului de turiști, a înnoptărilor și a veniturilor, a declarat, luni, președintele IMM România, Florin Jianu. 'Așteptările sunt moderat optimiste pentru
Darău: M-aș bucura ca la formarea guvernelor să existe un pact fiscal între partidele care formează coaliții
Partidele care formează coaliții de guvernare ar trebui să își asume un pact fiscal prin care să garanteze că anumite taxe nu vor fi modificate pe durata mandatului, consideră ministrul interimar al Turismului, Irineu Darău. 'Întâlnindu-mă cu foarte mulți antreprenori, de multe ori am afirmat că m-aș bucura ca la formarea
Maramureș: Fermierii cultivatori de porumb din județ caută să se adapteze la clima actuală, cu caniculă și lipsă a ploilor
Canicula, precum și lipsa apei din sol și a ploilor a afectat culturile de porumb din județul Maramureș în această vară, a declarat luni, pentru AGERPRES, fermierul Vasile Sarca din satul Colțirea, prezent la Ziua Porumbului, eveniment care a reunit peste 100 de fermieri din județele Maramureș, Sălaj și Satu Mare. 'Vara a fost cumpli
Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației la nivel național ar putea începe din 2027 (ministru)
Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național ar urma să înceapă din 2027, astfel încât din 2028 aceasta să fie complet operațională și eficientă, a declarat, luni, ministrul Turismului, Irineu Darău. 'Dacă vrem ca turismul să crească, dacă vrem să crească și marjele de profit, trebui
Report de peste 1,48 milioane de euro la categoria I a Loto 6/49
Un report de peste 7,82 milioane de lei (peste 1,48 milioane de euro) este în joc la categoria I a Loto 6/49, la tragerile loto de joi, 17 septembrie, informează Loteria Română. La Joker, la categoria I, se înregistrează un report de peste 7,08 milioane de lei (peste 1,34 milioane de euro). La Noroc este î
Părinții nu resping tehnologia, însă își doresc ca aceasta să devină o resursă pentru educația copiilor (studiu)
O treime dintre părinții din România se tem că utilizarea excesivă a tehnologiei duce la sedentarism, iar practicarea unui sport a ajuns o responsabilitate aproape exclusivă a familiei, reiese din concluziile unui studiu de specialitate, realizat de către o companie de cercetare de piață pentru un operator de telecomunicații. Astfel, pot
Delgaz Grid a finalizat un nou proiect-pilot în care a testat amestecuri gaz și până la 30% hidrogen
Distribuitorul de gaze Delgaz Grid a finalizat un proiect-pilot în care a fost testat amestecul de gaz și 30% hidrogen în centrale, convectoare, aragaze, dar și în instalații precum uscătoare de cereale, cuptoare de panificație sau aparate de încălzire terase exterioare. Rezultatele vor fi puse la dispoziția autoritățil
Bursa de Valori București a deschis în creștere ședința de tranzacționare de luni
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în creștere ședința de luni, cu un rulaj total în valoare de 859,5 milioane lei (163,5 milioane de euro), din care tranzacțiile cu obligațiuni totalizau 854 milioane lei (162 milioane euro), după 30 de minute de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care reflectă evoluția celor
Benzina ar putea depăși 10 lei iar motorina 11 lei pe litru, zilele următoare (analiză)
Benzina standard ar putea depăși 10 lei pe litru, iar motorina ar putea ajunge la 11 lei pe litru în zilele următoare, pe fondul evoluțiilor din zona Golfului, avertizează compania de consultanță Frames, într-o analiză privind efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu. Conform cercetării, între 9 și 11 septemb
INS: Investițiile în economia națională au depășit 100 miliarde lei, în primul semestru din 2026
Investițiile nete realizate în economia națională au însumat 100,5 miliarde lei în semestrul I 2026, în creștere, în termeni reali, cu 11,9%, comparativ cu semestrul I 2025, conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică. În trimestrul II 2026, comparativ cu trimestrul II 2025, investițiile ne
Rata șomajului în România a crescut la 6,8%, în trimestrul II din 2026 (INS)
Rata de ocupare a populației României, cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, s-a situat la 68,8%, în trimestrul al doilea din 2026 față de primul trimestru, în timp ce rata șomajului a ajuns la 6,8%, cu 0,3 puncte procentuale mai mare, în perioada de referință, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică
Numărul locuințelor date în folosință a crescut cu aproape 30%, în primul semestru (Statistică)
Numărul locuințelor date în folosință la nivel național a crescut, în primele șase luni ale acestui an, până la 31.958 de unități, față de aceeași perioadă din 2025, când numărul acestora era de 24.609, reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate luni. Pe medii de rezidență, în semestrul
Angajații din România petrec 53 minute/zi pe drum pentru deplasarea dus-întors la locul de muncă, pe un traseu mediu de 17 km
Românii parcurg cea mai scurtă distanță în naveta zilnică către și dinspre locul de muncă, în comparație cu ceilalți europeni, dar petrec în medie aproape 53 de minute pe drum, relevă rezultatele unui studiu de specialitate, realizat în 16 țări. Conform datelor analizate de de SD Worx, România se clasează pe
INS: Transportul aerian de pasageri a crescut cu 7,8% în trimestrul al doilea din 2026
Numărul pasagerilor care au călătorit cu avionul a crescut, în trimestrul al doilea al acestui an, cu 7,8% comparativ cu perioada similară din 2025, la 7.730.600 pasageri, de la 7.173.400, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Cele mai mari ponderi în ceea ce privește transportul de pasageri s-au î



