Aproximativ 23.000 de decese ar fi putut fi evitate în Anglia dacă primul lockdown impus la începutul pandemiei de COVID-19 ar fi fost decretat mai devreme, potrivit concluziilor unei anchete publice, dezvăluite joi și care evidențiază 'haosul' ce domnea în Guvernul condus de Boris Johnson, informează AFP.

Regatul Unit a înregistrat unul dintre cele mai grele bilanțuri din Europa asociate cu pandemia de COVID-19, cu 226.000 de decese.

În pofida răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 în întreaga lume, autoritățile britanice și în special Guvernul condus pe atunci de prim-ministrul conservator Boris Johnson, nu au luat în serios această amenințare decât atunci când era 'prea târziu', conform acestor concluzii.

Foto: (c) TOLGA AKMEN/EPA

'Această lipsă a sentimentului de urgență și creșterea enormă a infectărilor au făcut ca o carantină obligatorie să devină inevitabilă. Ea ar fi trebuit să fie instaurată cu o săptămână mai devreme. Modelări computerizate arată că, doar în Anglia, ar fi existat cu aproximativ 23.000 mai puține decese în timpul primului val' al pandemiei, care a durat până în iulie 2020, subliniază raportul.

Aceste concluzii provin din al doilea raport dezvăluit în cadrul anchetei publice menite să evalueze modul în care autoritățile britanice au gestionat pandemia.

'Concluziile anchetei sunt clare (...) și este bulversant să ne gândim la viețile care ar fi putut fi salvate sub conducerea unui alt prim-ministru', au reacționat reprezentanții unei asociații a rudelor victimelor pandemiei de COVID-19 într-un mesaj video.

Foto: (c) TOLGA AKMEN/EPA

Un prim lockdown obligatoriu a fost decretat pe 23 martie, la aproximativ trei luni după declanșarea epidemiei, care a început să se manifeste în China înainte să se răspândească în lumea întreagă.

Actualul prim-ministru britanic, laburistul Keir Starmer, a promis 'să examineze cu atenție' acest raport și a afirmat că 'îmbunătățiri' au fost aduse protocoalelor guvernamentale în cazuri de criză majoră.

'De neiertat'

Raportul evidențiază mai ales responsabilitatea guvernului de atunci, care a fost 'prea optimist' la începutul anului 2020. Raportul adăugă că atitudinea lui Boris Johnson însuși, prim-ministrul britanic din 2019 până în 2022, 'a subminat mesajul serios pe care trebuia să-l transmită populației'.

'Criza, care se agrava în mod clar, necesita un leadership la cel mai înalt nivel' al statului, a subliniat Heather Hallet, care a condus această anchetă.

Ar fi trebuit să fie clar încă de la sfârșitul lunii ianuarie 2020 că 'virusul reprezenta o amenințare gravă și imediată'. Februarie 2020 a fost apoi 'o lună pierdută', cu numeroase răsturnări de situație, iar lipsa de reacție a Guvernului 'este de neiertat', potrivit acestei anchete.

Ea consideră, de asemenea, că o cultură 'toxică și haotică' la Downing Street Nr. 10, la începutul pandemiei, a dăunat posibilității de 'adoptare a unei decizii inteligente'.

Lipsa de mijloace alocate pentru depistare, de exemplu, le-a împiedicat pe autoritățile britanice 'să înțeleagă cu adevărat răspândirea virusului', ceea ce a avut 'consecințe dezastruoase'.

Pe de altă parte, petrecerile organizate la reședința prim-ministrului țării - un scandal supranumit 'partygate' și care a contribuit, mai târziu, la căderea Guvernului lui Boris Johnson - au 'slăbit încrederea publicului în deciziile oficiale' și au accentuat riscul de nerespectare a regulilor privind carantina populației.

În decembrie 2023, fostul șef al guvernului britanic a recunoscut în fața comisiei de anchetă publică că ar fi trebuit să își dea seama despre gravitatea crizei 'mult mai devreme' și a prezentat scuze familiilor victimelor.

'Greșeala este umană. Dar să refuzi să asculți angajații din prima linie (în fața virusului), persoanele vulnerabile, părerile liderilor națiunilor britanice sau ale experților științifici reprezintă ceva de neiertat', au acuzat joi rudele victimelor pandemiei de coronavirus. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Andreea Preda)