Consiliul Afaceri Economice și Financiare (Ecofin) al UE din 10 octombrie
Consiliul Afaceri Economice și Financiare (Ecofin) al UE se reunește în ședință formală la 10 octombrie 2025, luând în discuție bugetul UE, impozitarea sau un plan pentru conturile de economii și de investiții al Uniunii etc., informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
În cadrul unei sesiuni publice, se așteaptă ca miniștrii de finanțe din țările membre să audieze o prezentare cu privire la recenta propunere a Comisiei de actualizare a sistemului de resurse proprii pentru bugetul UE. Bugetul Uniunii din actualul cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 este constituit din contribuțiile statelor membre bazate pe venitul lor național brut, resursele bazate pe taxa pe valoarea adăugată și taxele vamale. În 2025, configurația contribuțiilor era următoarea: 65% - contribuțiile statelor membre bazate pe venitul național brut; 16% - contribuțiile bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) din partea statelor membre; 14% - resursele proprii tradiționale ale UE (în principal taxele vamale); 4,8% - resursa proprie bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic, conform https://www.consilium.europa.eu/.
Cu privire la impozitare, se preconizează adoptarea de către Consiliu a unor concluzii privind stimulentele fiscale pentru sprijinirea acordului pentru o industrie curată.
Nu în ultimul rând, Comisia va prezenta statelor membre recomandarea sa recentă cu privire la un plan pentru conturile de economii și de investiții (CEI), mai arată sursa citată.
*** Reuniunea anterioară a Ecofin din 8 iulie 2025
Anterioara reuniune formală a Consiliului Afaceri Economice și Financiare (Ecofin) al UE a avut loc la 8 iulie 2025. Principala decizie adoptată a fost cea referitoare la introducerea de către Bulgaria a monedei euro începând cu 1 ianuarie 2026, acest stat devenind astfel al 21-lea membru al zonei Euro, conform https://www.consilium.europa.eu/.
De asemenea, Consiliul a activat, la 8 iulie, clauza derogatorie națională în temeiul Pactului de stabilitate și creștere (PSC) pentru 15 state membre, pentru a facilita tranziția acestora către cheltuieli mai mari pentru apărare la nivel național (Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia și Slovenia).
Nu în ultimul rând, la reuniunea din 8 iulie, Consiliul a deschis o nouă procedură de deficit excesiv (PDE) privind Austria și a revizuit traiectoriile maxime ale cheltuielilor României, având în vedere lipsa unor măsuri eficiente în cadrul PDE, deschisă la adresa României în 2020. PDE este un mecanism menit să asigure faptul că statele membre ale UE mențin disciplina bugetară a guvernelor lor sau revin la aceasta. PDE-urile sunt declanșate, conform prevederilor comunitare, care stipulează că statele membre trebuie să respecte disciplina bugetară pe baza criteriilor și a valorilor de referință stabilite în tratatele UE:
- deficitul lor nu ar trebui să depășească 3% din produsul lor intern brut (PIB);
- datoria lor nu ar trebui să depășească 60% din PIB. (sursa: https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2025/07/08/stability-and-growth-pact-council-opens-new-excessive-deficit-procedure-for-austria-and-revises-the-corrective-path-for-romania/)
***Discuțiile Ecofin privind România
Punctual, cu privire la România, Ecofin din 8 iulie 2025 a făcut o recomandare revizuită, în contextul în care procedura de deficit în curs a venit în urma deciziei Consiliului din 20 iunie 2024, care a constatat faptul că România nu a întreprins acțiuni eficace ca răspuns la recomandările anterioare ale Consiliului în cadrul PDE.
Prin urmare, Recomandarea revizuită pentru acest stat din 8 iulie prevede că România ar trebui să întreprindă acțiuni eficiente și să prezinte măsurile necesare pentru a-și reduce deficitul până la 15 octombrie 2025 și pentru a pune capăt PDE până în 2030. România ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030.
***Procedura de deficit excesiv declanșată la adresa României
La 3 aprilie 2020, Consiliul a lansat o PDE împotriva României în vederea încetării deficitului excesiv al acestei țări, ca urmare a nerespectării planificate a criteriului deficitului în 2019 și a emis o recomandare, cu scopul de a pune capăt situației de deficit din România până cel târziu în 2022. (sursa: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10157-2025-INIT/ro/pdf).
La 18 iunie 2021, având în vedere contracția profundă a activității economice legată de pandemia de COVID-19, Consiliul a adoptat o revizuire prin care i-a recomandat României să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024.
La 26 iulie 2024, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2024/21305, prin care a decis că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021. Decizia Consiliului din 26 iulie 2024 a luat în considerare faptul că următoarea etapă a procedurii de deficit excesiv, și anume o recomandare revizuită a Consiliului privind corectarea deficitului excesiv, va avea loc după prezentarea planului bugetar structural național pe termen mediu, conform sursei citate.
La 25 octombrie 2024, România a prezentat primul său plan bugetar-structural național pe termen mediu. Planul a vizat perioada cuprinsă între 2025 și 2028 și a prezentat o ajustare bugetară repartizată pe șapte ani.
Consiliul a adoptat o nouă revizuire la 21 ianuarie 2025, prin care i-a recomandat României să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030, cu următoarele rate maxime de creștere a cheltuielilor nete: 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030, ceea ce corespunde ratelor maxime cumulate de creștere calculate prin raportare la 2023 de 20,2% în 2025, 26,0% în 2026, 31,9% în 2027, 37,6% în 2028, 43,3% în 2029 și 49,0% în 2030. Aceste traiectorii au fost revizuite prin Recomandarea din 8 iulie 2025. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
UN SECOL DE CINEMATOGRAFIE: 100 de ani de la primul Congres Internațional al Cinematografiei (27 septembrie)
Între 27 septembrie și 3 octombrie 1926, la Paris a avut loc primul Congres Internațional al Cinematografiei (Congres International du Cinematographe), notează atom.archives.unesco.org. Evenimentul, organizat de asociațiile profesionale franceze și aflat sub înaltul patronaj al Societății Națiunilor (precurs
DOCUMENTAR: Simona Halep, prima româncă lider al clasamentului WTA, împlinește 35 de ani (27 septembrie)
Simona Halep, cea mai titrată jucătoare de tenis din istoria României, a fost prima româncă ce a devenit lider al clasamentului WTA (Women's Tennis Association). A ocupat prima poziție în ierarhia tenisului mondial feminin timp de 64 de săptămâni în total, între 2017 și 2019, și a încheiat două sezoane pe locul I, în 2017 ș
DOCUMENTAR: 960 de ani de la debarcarea lui William I Cuceritorul în Anglia (27 septembrie)
William I sau William Cuceritorul - așa cum este mai cunoscut - a fost primul rege normand al Angliei, dar și una dintre cele mai importante figuri din istoria acesteia. Fiul ducelui Normandiei, William I a cucerit Anglia în urma victoriei obținute în Bătălia de la Hastings. Împreună cu soția sa, Matilda de Flandra, a întemeiat o nouă dinastie normand
27 septembrie - Ziua satului românesc
La 27 septembrie este marcată la nivel național Ziua Satului Românesc. Ziua fost instituită prin Legea nr. 44/2020 și este sărbătorită anual în ultima zi de duminică a lunii septembrie, conform www.cdep.ro. Potrivit Legii 44/2020, Ziua Satului Rom&acir
27 septembrie - Ziua internațională a persoanelor cu deficiențe de auz
Ziua internațională a persoanelor cu deficiențe de auz este marcată la 27 septembrie, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la provocările cu care se confrunta comunitatea surzilor din întreaga lume. Aceasta este o inițiativă a Federației Internaționale a Surzilor și a fost lansată în 1958, la Roma, în Italia. De la sărbătorirea pe parcursul u
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 27 septembrie
Ortodoxe Sf. Ier. Martir Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești; Sf. Mc. Calistrat și Epiharia Duminica a 18-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 18-a după Rusalii. Sf. m. Calistrat și cei împreună cu el; Sf. Vincențiu de Paul Romano-catolice Du
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 septembrie
Este a 270-a zi a anului 2026. Au mai rămas 95 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 08 m și apune la 19 h 04 m. Luna răsare la 19 h 07 m și apune la 07 h 52 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
26 septembrie - Ziua mondială a contracepției
În fiecare an, la data de 26 septembrie, este marcată Ziua mondială a contracepției. Tema din 2026 - 'No Barriers, Just Choices: Contraceptive Access Now', se concentrează pe îmbunătățirea accesului la informații precise, opțiuni contraceptive și servicii de sănătate reproductivă de sprijin, astfel încât oamenii să poată lua decizii corecte pe
26 septembrie - Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare (ONU)
Eliminarea totală a armelor nucleare reprezintă scopul suprem al dezarmării globale și este marcată oficial, sub egida Organizației Națiunilor Unite, în fiecare an la 26 septembrie prin Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare. Această țintă a constituit subiectul primei rezoluții a Adunării Generale din 1946, prin care a fost &ici
26 septembrie - Ziua europeană a limbilor
La data de 26 septembrie este celebrată Ziua europeană a limbilor, o inițiativă comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene, conform edl.ecml.at/ro. Scopul acestei zile, marcată începând cu anul 2001, este de a promova plurilingvismul drept punte de comunicare între popoare, dar și
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 septembrie
Ortodoxe Mutarea Sf. Ap. și Evanghelist Ioan; Sf. Voievod Neagoe Basarab; Sf. Cuv. Platonida de la Argeș (fosta Despina Milița, soția Voievodului); Dreptul Ghedeon Greco-catolice Săvârșirea din viață a Sf. ap. și ev. Ioan Romano-catolice Ss. Cosma și Damian, m.; Ghedeo
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 septembrie
Este a 269-a zi a anului 2026. Au mai rămas 96 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 07 m și apune la 19 h 06 m. Luna răsare la 18 h 46 m și apune la 06 h 39 m. Lună Plină la 19 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 21-25 septembrie 2026
Uniunea Europeană și Filipine au convenit asupra unui acord privind un tratat de liber schimb. Comisia Europeană a aprobat deblocarea sumei de 4,2 miliarde de euro pentru Ungaria. Consiliul Uniunii Europene a aprobat cea de-a opta plată periodică în cadrul Mecanismului UE pentru Ucraina. Uniunea Europeană a adoptat măsuri de ajutor financiar și comercial pentru Armenia
Retrospectiva evenimentelor interne 21-25 septembrie 2026
Prezența președintelui României la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite de la New York, precum și intervenția sa națională în cadrul Săptămânii la Nivel Înalt a sesiunii ONU, discuțiile pe marginea formării noului guvern în jurul premierului desemnat, Siegfried Mureșan, reținerea pentru 24 de ore, urmată de măsura plasării sub contr
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Noaptea Cercetătorilor Europeni va fi marcată în mai multe localități din țară cu târguri de știință, spectacole, jocuri, concursuri, expoziții etc., în perioada 25-27 septembrie. Evenimentele vor avea loc în orașe precum București, Cluj Napoca, Sibiu, Oradea, Suceava, Alba Iulia, Buzău, dar și în zone urbane mai mici.