Consiliul Afaceri Economice și Financiare (Ecofin) al UE se reunește în ședință formală la 10 octombrie 2025, luând în discuție bugetul UE, impozitarea sau un plan pentru conturile de economii și de investiții al Uniunii etc., informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul unei sesiuni publice, se așteaptă ca miniștrii de finanțe din țările membre să audieze o prezentare cu privire la recenta propunere a Comisiei de actualizare a sistemului de resurse proprii pentru bugetul UE. Bugetul Uniunii din actualul cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 este constituit din contribuțiile statelor membre bazate pe venitul lor național brut, resursele bazate pe taxa pe valoarea adăugată și taxele vamale. În 2025, configurația contribuțiilor era următoarea: 65% - contribuțiile statelor membre bazate pe venitul național brut; 16% - contribuțiile bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) din partea statelor membre; 14% - resursele proprii tradiționale ale UE (în principal taxele vamale); 4,8% - resursa proprie bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Cu privire la impozitare, se preconizează adoptarea de către Consiliu a unor concluzii privind stimulentele fiscale pentru sprijinirea acordului pentru o industrie curată.

Nu în ultimul rând, Comisia va prezenta statelor membre recomandarea sa recentă cu privire la un plan pentru conturile de economii și de investiții (CEI), mai arată sursa citată.

*** Reuniunea anterioară a Ecofin din 8 iulie 2025
Anterioara reuniune formală a Consiliului Afaceri Economice și Financiare (Ecofin) al UE a avut loc la 8 iulie 2025. Principala decizie adoptată a fost cea referitoare la introducerea de către Bulgaria a monedei euro începând cu 1 ianuarie 2026, acest stat devenind astfel al 21-lea membru al zonei Euro, conform https://www.consilium.europa.eu/.

De asemenea, Consiliul a activat, la 8 iulie, clauza derogatorie națională în temeiul Pactului de stabilitate și creștere (PSC) pentru 15 state membre, pentru a facilita tranziția acestora către cheltuieli mai mari pentru apărare la nivel național (Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia și Slovenia).

Nu în ultimul rând, la reuniunea din 8 iulie, Consiliul a deschis o nouă procedură de deficit excesiv (PDE) privind Austria și a revizuit traiectoriile maxime ale cheltuielilor României, având în vedere lipsa unor măsuri eficiente în cadrul PDE, deschisă la adresa României în 2020. PDE este un mecanism menit să asigure faptul că statele membre ale UE mențin disciplina bugetară a guvernelor lor sau revin la aceasta. PDE-urile sunt declanșate, conform prevederilor comunitare, care stipulează că statele membre trebuie să respecte disciplina bugetară pe baza criteriilor și a valorilor de referință stabilite în tratatele UE:
- deficitul lor nu ar trebui să depășească 3% din produsul lor intern brut (PIB);
- datoria lor nu ar trebui să depășească 60% din PIB. (sursa: https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2025/07/08/stability-and-growth-pact-council-opens-new-excessive-deficit-procedure-for-austria-and-revises-the-corrective-path-for-romania/)


***Discuțiile Ecofin privind România
Punctual, cu privire la România, Ecofin din 8 iulie 2025 a făcut o recomandare revizuită, în contextul în care procedura de deficit în curs a venit în urma deciziei Consiliului din 20 iunie 2024, care a constatat faptul că România nu a întreprins acțiuni eficace ca răspuns la recomandările anterioare ale Consiliului în cadrul PDE.

Prin urmare, Recomandarea revizuită pentru acest stat din 8 iulie prevede că România ar trebui să întreprindă acțiuni eficiente și să prezinte măsurile necesare pentru a-și reduce deficitul până la 15 octombrie 2025 și pentru a pune capăt PDE până în 2030. România ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030.

***Procedura de deficit excesiv declanșată la adresa României
La 3 aprilie 2020, Consiliul a lansat o PDE împotriva României în vederea încetării deficitului excesiv al acestei țări, ca urmare a nerespectării planificate a criteriului deficitului în 2019 și a emis o recomandare, cu scopul de a pune capăt situației de deficit din România până cel târziu în 2022. (sursa: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10157-2025-INIT/ro/pdf).

La 18 iunie 2021, având în vedere contracția profundă a activității economice legată de pandemia de COVID-19, Consiliul a adoptat o revizuire prin care i-a recomandat României să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024.

La 26 iulie 2024, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2024/21305, prin care a decis că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021. Decizia Consiliului din 26 iulie 2024 a luat în considerare faptul că următoarea etapă a procedurii de deficit excesiv, și anume o recomandare revizuită a Consiliului privind corectarea deficitului excesiv, va avea loc după prezentarea planului bugetar structural național pe termen mediu, conform sursei citate.

La 25 octombrie 2024, România a prezentat primul său plan bugetar-structural național pe termen mediu. Planul a vizat perioada cuprinsă între 2025 și 2028 și a prezentat o ajustare bugetară repartizată pe șapte ani.

Consiliul a adoptat o nouă revizuire la 21 ianuarie 2025, prin care i-a recomandat României să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030, cu următoarele rate maxime de creștere a cheltuielilor nete: 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030, ceea ce corespunde ratelor maxime cumulate de creștere calculate prin raportare la 2023 de 20,2% în 2025, 26,0% în 2026, 31,9% în 2027, 37,6% în 2028, 43,3% în 2029 și 49,0% în 2030. Aceste traiectorii au fost revizuite prin Recomandarea din 8 iulie 2025. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Gabriela Badea)