Economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an, față de un nivel de 1,3% previzionat în luna iunie, conform celei mai recente analize economice pentru Europa și Asia Centrală a Băncii Mondiale, 'Locuri de muncă și prosperitate', publicate marți de instituția financiară internațională.

De asemenea, atât în 2026 cât și în 2027 creșterea PIB-ului României ar urma să fie cu 0,6 puncte procentuale mai mică decât se estima în luna iunie, 1,3% respectiv 1,9%.

Potrivit instituției financiare internaționale, creșterea consumului în România ar urma să încetinească până la aproximativ 1,1% în acest an, de la 5%, în medie, în perioada 2000-2024, deoarece consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflația rămâne ridicată. Banca Mondială menționează că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie-iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024, iar înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului.

De asemenea, Banca Mondială menționează că România, cu un deficit fiscal care a depășit 9% din PIB anul trecut, a introdus un pachet de consolidare fiscală care combină măsuri de cheltuieli, cum ar fi înghețarea salariilor și pensiilor publice, cu taxe mai mari. Potrivit estimărilor organizației, deficitul fiscal al României ar urma să scadă sub 6% din PIB până în 2026.

La nivelul regiunii Europa și Asia Centrală (ECA), Banca Mondială estimează că PIB-ul regional va crește cu 2,4% în termeni reali în acest an, în scădere față de 3,7% în 2024, în principal din cauza unui ritm mai lent de expansiune în Federația Rusă. Excluzând Rusia, care reprezintă aproximativ 40% din producția regiunii, creșterea este probabil să rămână aproape neschimbată, la aproximativ 3,3% în acest an și anul viitor.

'Economiile în curs de dezvoltare din regiune trebuie să întreprindă reforme curajoase pentru a transforma reziliența într-o creștere mai puternică a productivității, cu rezultate și locuri de muncă adaptate la schimbările demografice din regiune, care valorifică avantajele sale naturale. Este important ca țările să își consolideze sectorul privat, să îmbunătățească educația și să se conecteze mai bine la nivel internațional, regional și intern, concomitent cu atragerea de capital privat. Provocarea în regiune este aceea de a crea oportunități pe piața muncii și de a transforma locurile de muncă slab calificate în locuri de muncă de calitate', a declarat vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Antonella Bassani, într-un comunicat transmis marți.

Raportul constată că investițiile în infrastructură, îmbunătățirea mediului de afaceri și mobilizarea capitalului privat vor fi esențiale pentru stimularea productivității.

Țările din Europa și Asia Centrală trebuie să înceapă prin a investi în crearea unei baze solide pentru piața muncii - constând în infrastructura fizică și umană. Îmbunătățirea calității educației, în special a învățământului profesional și superior, este, de asemenea, necesară. Există încă un potențial neexploatat în rândul femeilor și tinerilor care sunt insuficient reprezentați pe piața muncii.

Regiunea a creat un număr semnificativ de locuri de muncă în ultimele decenii, însă încetinirea creșterii economice, productivitatea scăzută și ritmul slab al reformelor amplifică provocările legate de ocuparea forței de muncă. Deși ocuparea forței de muncă în ECA a crescut cu 12% în ultimii 15 ani, în special în sectorul serviciilor, care reprezintă acum mai mult de jumătate din locurile de muncă, raportul constată că majoritatea oportunităților au țintit locuri de muncă relativ slab calificate, cu potențial limitat de câștiguri.

Banca Mondială avertizează că dificultățile demografice amenință reziliența pieței muncii. Se preconizează că populația aflată în câmpul muncii va scădea cu 17 milioane în următoarele decenii, un declin concentrat în Europa Centrală și de Est și în Balcanii de Vest. În Asia Centrală și Turcia, populația aflată în câmpul muncii va crește, punând un alt tip de presiune asupra pieței muncii. Impedimentele structurale limitează potențialul ECA: abundența de firme mici care rareori reușesc să se extindă, piețele de credit și finanțare de risc subdezvoltate, sistemele de educație și formare profesională neperformante, concurența redusă și întreprinderile de stat care afectează dinamismul afacerilor și eficiența pieței.

'Fiecare țară își poate adapta abordarea pentru a utiliza la maximum resursele de care dispune - talentul uman, infrastructura fizică, instituțională și resursele naturale', a declarat Ivailo Izvorski, economist-șef pentru Europa și Asia Centrală la Banca Mondială. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)