Câștigul salarial mediu net la nivel național a crescut anul trecut cu 547 de lei, la 4.959 lei (statistică)
Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în 2024 a fost 8.061 lei, cu 14,5% (+1.019 lei) mai mare față de anul precedent, în timp ce câștigul mediu net a ajuns la 4.959 lei, în creștere cu 12,4% (+547 lei) comparativ cu anul precedent, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate joi.
Cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2024, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activități economice: informații și comunicații (+90,1%), intermedieri financiare și asigurări (+63,6%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+58,0%), administrație publică (+45,2%), respectiv industria extractivă (+38,9%).
Pe de altă parte, cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu net lunar comparativ cu valoarea medie pe economie s-au înregistrat în următoarele activități economice: hoteluri și restaurante (-40,8%), alte activități de servicii (-34,7%), tranzacții imobiliare (-25,4%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-21,2%), agricultură, silvicultură și pescuit (-19,9%), respectiv activități de spectacole, culturale și recreative (-19,3%).
Potrivit datelor INS, pentru anul 2024, indicele câștigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum al populației) a fost 248,9% față de anul 1990, mai mare cu 15,1 puncte procentuale față de anul precedent.
Salariații femei au câștigat în medie, în expresie brută, cu 3,6% mai puțin decât salariații bărbați, realizând un câștig salarial mediu brut lunar de 7.907 lei (față de 8201 lei al salariaților bărbați). În expresie netă, salariații femei au câștigat cu 5,4%, respectiv cu 275 lei/lună mai puțin decât salariații bărbați (4815 lei câștigul salarial mediu net al salariaților femei, față de 5.090 lei al salariaților bărbați).
Statistica arată că salariații bărbați au realizat câștiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaților femei în majoritatea activităților economice, iar cele mai semnificative diferențe s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (39,4%), industria prelucrătoare (21,2%), informații și comunicații (17,2%), alte activități de servicii (16,2%), respectiv în comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (13,8%).
În profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu net lunar în anul 2024 s-a situat sub media pe economie în 36 județe.
Astfel, cele mai scăzute câștiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în județele Teleorman (3822 lei, cu 22,9% mai puțin decât media pe economie), Vâlcea (3.881 lei, cu 21,7% mai puțin decât media pe economie), Vrancea (3890 lei, cu 21,6% mai puțin decât media pe economie), respectiv Covasna (3896 lei, cu 21,4% mai puțin decât media pe economie).
La polul opus, cu cele mai ridicate valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul București (6.730 lei, cu 35,7% peste media pe economie), respectiv județele Cluj (5.921 lei, cu 19,4% peste media pe economie), Timiș (5.508 lei, cu 11,1% peste media pe economie), Iași (5.098 lei, cu 2,8% peste media pe economie), Ilfov (5.060 lei, cu 2,0% peste media pe economie) și Brașov (5.019 lei, cu 1,2% peste media pe economie).
Potrivit datelor INS, costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2024 a fost 8.439 lei/salariat, mai mult cu 14,4% comparativ cu anul precedent.
Costul mediu lunar a crescut în toate activitățile economice comparativ cu anul precedent, cu excepția industriei extractive, unde s-a înregistrat o scădere cu 4,7%. Cele mai importante creșteri ale costului mediu lunar s-au regăsit în învățământ) (+24,1%), construcții (+19,2%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (+16%), alte activități de servicii (+15,6%), respectiv în industria prelucrătoare și hoteluri și restaurante (+15% pentru fiecare în parte).
'În vederea sprijinirii unităților economico-sociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de șomaj tehnic din inițiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ), respectiv pentru stimularea ocupării forței de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri). Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost mai redusă comparativ cu cea din anul precedent, cu diferențe moderate pe activități economice. Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul statului s-au regăsit în industria prelucrătoare, activități de servicii administrative și activități de servicii suport, construcții, comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv hoteluri și restaurante.', precizează INS în comunicatul transmis AGERPRES.
Astfel, comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activitățile economice de informații și comunicații (+86,2%), intermedieri financiare și asigurări (+67,7%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+65,0%), industria extractivă (+24,9%), respectiv activități profesionale, științifice și tehnice (+20,4%).
Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitățile economice din hoteluri și restaurante (-41,5%), alte activități de servicii (-34,6%), agricultură, silvicultură și pescuit (-24,8%), tranzacții imobiliare (-23,7%), respectiv activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-21,0%).
În anul 2024, numărul mediu al salariaților a fost 5,45 milioane persoane. Numărul mediu al salariaților a crescut pe parcursul anului 2024 cu 88.200 persoane comparativ cu anul precedent, ca urmare a extinderii activității anumitor unități economico-sociale. Numărul mediu al salariaților bărbați a predominat ca și în anii precedenți, reprezentând 52,4% din totalul salariaților (respectiv 2,86 milioane de persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 69.800 persoane.
Potrivit statisticii, repartizarea salariaților pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terțiar (64,6%) (44,3% în servicii comerciale, iar 20,3% în servicii sociale). În sectorul secundar (industrie și construcții) au lucrat 33% dintre salariați, iar în cel primar (agricultură, silvicultură și pescuit) doar 2,4%.
Activitățile din construcții și industria extractivă au fost desfășurate cu preponderență de salariații bărbați și au reprezentat 86,6%, respectiv 83,8% din totalul salariaților acestor activități economice.
Principalele activități economice în care salariații femei au deținut majoritatea au fost cele de sănătate și asistență socială (80,1%), învățământ (73,1%), intermedieri financiare și asigurări (70,4%), hoteluri și restaurante (60,5%), administrație publică (60,2%), respectiv activități de spectacole, culturale și recreative (59,2%).
Comparativ cu anul precedent, creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaților s-au înregistrat în comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+16.500 persoane), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+13.300 persoane), sănătate și asistență socială (+12.300 persoane), învățământ (+10.800 persoane), construcții (+8.600 persoane), hoteluri și restaurante (+7.100 persoane), informații și comunicații (+6.900 persoane), activități profesionale, științifice și tehnice (+6.100 persoane), respectiv în transport și depozitare (+5.800 persoane).
La polul opus, scăderi ale numărului mediu al salariaților s-au observat doar în industria prelucrătoare (-7.100 persoane), administrația publică (-1.600 persoane) și în industria extractivă (-300 persoane).
Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2024 a fost 5,75 milioane persoane. Comparativ cu sfârșitul anului precedent, efectivul salariaților a înregistrat o creștere cu 75.600 persoane, din care 68.200 persoane au fost salariați bărbați.
În profil teritorial, efectivul salariaților a înregistrat creșteri față de sfârșitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, iar cele mai semnificative au fost în regiunile București-Ilfov cu 26.200 persoane, Nord-Est cu 12,3 mii persoane, Sud-Muntenia cu 8.900 persoane, Sud-Vest Oltenia cu 8.700 persoane, respectiv Nord-Vest cu 8.600 persoane.
În regiunea București-Ilfov s-au concentrat 22,7% din salariații din economie, fiind urmată de regiunile Nord-Vest (13,8%), respectiv Centru (12,6%).
Regiunile de dezvoltare în care activitățile din sectorul primar (agricultură, silvicultură și pescuit) au depășit ponderea la nivel național (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (3,8%), Sud-Est (3,6%), Sud-Vest Oltenia (3,2%), Nord-Est (3,1%), Vest (2,8%), respectiv Centru (2,5%).
Regiunile de dezvoltare în care s-a concentrat o proporție a salariaților din sectorul industriei și construcțiilor mai mare decât ponderea la nivel național (32,7%) au fost: Centru (39,4%), Sud-Muntenia (37,6%), Vest (37,4%), Nord-Vest (37,2%), Sud-Vest Oltenia (35,2%), respectiv Sud-Est (32,9%).
Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea București-Ilfov (62,2% față de 44,9% ponderea la nivel național), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,3% față de 20,0% ponderea la nivel național).
La sfârșitul anului 2024 efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (77,1%) și a înregistrat o creștere cu 1,8% comparativ cu anul precedent.
Potrivit INS, distribuția salariaților după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 80,2% din efectivul salariaților la sfârșitul anului, în creștere cu 1,6% față de anul precedent. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Oil Terminal: Nu au fost efectuate percheziții la sediul companiei; Gabriel Daraban a încetat activitatea
Oil Terminal precizează că nu au fost desfășurate percheziții la sediul societății în data de 12 noiembrie și că aceasta nu are nicio calitate procesuală în cauza penală instrumentată de DIICOT privind o grupare suspectată de evaziune fiscală în circuitul de comercializare a motorinei. 'Societatea Oil Terminal informează
MMAP: Recomandări pentru populație și autorități, în contextul avertizărilor de ploi și inundații
Ministrul Mediului, Natalia Intotero, a convocat, joi, Comitetul ministerial pentru situații de urgență, în urma avertizărilor meteorologice și hidrologice de Cod galben și portocaliu emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). Potrivit unui comunicat al MMA
Vevera (ICI București): Infrastructura Romanian AI Factory ar putea deveni complet operațională anul viitor
Infrastructura Romanian AI Factory, dezvoltată în cadrul unui proiect european la care participă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), ar putea deveni complet operațională în 2027, a declarat joi directorul general al institutului, Adrian Victor Vevera, la Forumul 'Finanțe Digitale în Europa Centrală ș
BNR anticipează o creștere ușoară a inflației la finalul anului și revenirea în intervalul țintei în 2028
Banca Națională a României (BNR) anticipează o ușoară creștere a ratei anuale a inflației în ultimele luni din 2026, urmată de o scădere graduală, astfel încât aceasta să reintre în intervalul țintei în primul trimestru din 2028, conform Raportului asupra inflației, ediția noiembrie 2026, aprobat joi de Consiliul de administrație a
Popa (MTI): Securitate energetică și navigabilitate mai eficientă pe Dunăre sunt obiectivele grupului de lucru înființat astăzi
Un grup de lucru se va ocupa de implementarea proiectului Bala 2, care are o importanță deosebită în primul rând pentru asigurarea debitelor de apă necesare răcirii reactoarelor de la Cernavodă, a anunțat, joi, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ștefan-Ovidiu Popa, pe pagina sa de Facebook. 'Securitate energetică și
Banca centrală a menținut dobânda cheie la 6,50% pe an
Consiliul de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, joi, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală, într-un comunicat transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, membrii Consiliului au decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de c
Gomes (OCDE): Inteligența artificială ar putea crește productivitatea sectorului financiar cu aproximativ 12% în următorul deceniu
Adoptarea pe scară mai largă a inteligenței artificiale ar putea crește productivitatea sectorului financiar din economiile G7 cu aproximativ 12% în următorul deceniu, însă beneficiile vor depinde de modul în care vor fi gestionate riscurile asociate acestei tehnologii, a declarat joi Antonio Gomes, director adjunct în cadrul Direcției pentru
Proiectul noii centrale de cogenerare de la CTE Grozăvești avansează și intră în etapa a doua a dialogului competitiv
Electrocentrale București (ELCEN) a finalizat prima etapă a procedurii de dialog competitiv pentru atribuirea contractului de implementare a noii centrale de cogenerare de înaltă eficiență de la CTE Grozăvești, iar în urma evaluării documentațiilor depuse, candidații selectați vor participa la etapa a doua a procedurii, informează joi compania.
CFR Călători: Perioada standard de cumpărare a biletelor cu anticipație va fi diminuată temporar
Perioada standard de cumpărare a biletelor cu anticipație la CFR Călători va fi diminuată temporar, pentru punerea în aplicare a noului Plan de Mers al Trenurilor 2026/2027, care va intra în vigoare la data de 13 decembrie 2026, informează, joi, compania. Astfel, emiterea legitimațiilor călătorie pentru trenurile cu plecare î
Bogdan Deaconu va prelua, de la 1 decembrie, conducerea tehnică a CNE Cernavodă
Bogdan Deaconu, inginer format în centrală și evaluator al performanței flotei nucleare internaționale în cadrul INPO, va prelua, de la 1 decembrie 2026, conducerea tehnică a CNE Cernavodă, având ca obiectiv îmbunătățirea performanței tehnice a centralei, informează Nuclearelectrica printr-un comunicat. 'Numirea răs
Piața românească FMCG evoluează într-un ritm temperat; consumatorii s-au acomodat cu starea permanentă de incertitudine economică
Piața bunurilor de larg consum (FMCG) din România și-a continuat traiectoria pozitivă în 2026, beneficiind de temperarea inflației, de ușoara revenire a puterii de cumpărare și de revenirea pe plus a volumelor, iar vânzările totale FMCG au atins 91,8 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 4,8% comparativ cu aceeași perioadă
Hanga (BVB): Numărul conturilor de investiții la bursă a crescut de la 53.000 în 2020 la aproape 350.000 în 2026
Numărul conturilor de investiții la Bursa de Valori București (BVB) a crescut de la 53.000 la începutul anului 2020, la aproape 350.000 la sfârșitul trimestrului al treilea din 2026, în condițiile în care ritmul anual de creștere este de aproximativ 20-25%, a declarat joi președintele BVB, Radu Hanga, la Forumul 'Finanțe Digitale în
Datoriile firmelor către stat urcă la 79,4 miliarde lei în trimestrul III; aproape 49.000 de companii au restanțe (analiză)
Valoarea totală a restanțelor înregistrate de firmele din România la bugetul de stat și bugetele sociale a ajuns la 79,4 miliarde lei în trimestrul al treilea din 2026, în creștere cu 1,8 miliarde lei (+2,3%) față de cele 77,6 miliarde lei raportate în trimestrul II, fiind cel mai ridicat nivel de la finalul anului 2024, indică datele platformei
ANAF Antifraudă a identificat un prejudiciu de peste 100 de milioane de lei într-un caz complex de fraudă fiscală
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au identificat un prejudiciu total de peste 100 de milioane de lei, în urma finalizării verificărilor într-un caz complex de fraudă fiscală în care au fost vizate opt societăți controlate în fapt de același grup de persoane, potrivit unui comunicat al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (
Dragu (BNM): Republica Moldova va avea din martie 2027 o nouă lege privind criptoactivele, bazată pe reglementările europene
Republica Moldova va aplica, începând din martie 2027, o nouă lege privind criptoactivele, elaborată pe baza reglementărilor europene, care prevede obligativitatea autorizării furnizorilor de servicii din domeniu și posibilitatea retragerii licențelor în cazul încălcării grave a normelor de combatere a spălării banilor, a declarat joi guvernatorul Băn