Majoritatea cetățenilor europeni vor ca UE să îi protejeze mai bine în contextul schimbărilor globale, însă procentul românilor care își doresc acest lucru este semnificativ mai mic decât media europeană, relevă miercuri cel mai recent sondaj Eurobarometru al Parlamentului European.

În contextul incertitudinii geopolitice, 68% dintre europeni sunt de părere că UE ar trebui să joace un rol mai important în protejarea cetățenilor săi în fața crizelor globale și a riscurilor de securitate, arată Eurobarometrul, ale cărui concluzii sunt citate într-un comunicat de presă al PE.

Comparativ, doar 43% dintre respondenții români consideră că UE ar trebui să joace un rol mai important în protejarea cetățenilor în fața crizelor. Procentul plasează România pe ultimul loc la acest capitol, la egalitate cu Polonia. Mai mult, 28% dintre români (cel mai mare procent din UE) vor ca rolul UE în protejarea cetățenilor săi să fie mai puțin important. La acest aspect, România e urmată de Ungaria (21%) și, cu 20%, de Polonia și Croația.

Nouă din zece cetățeni europeni (90%) vor ca statele membre să fie mai unite, iar peste trei sferturi (77%) cred că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a face față provocărilor globale actuale.

În ceea ce privește România, 73% dintre români afirmă că statele membre ar trebui să fie mai unite, iar 71% cred că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a face față provocărilor actuale globale, ambele procente fiind sub media europeană.

În opinia respondenților europeni, UE trebuie să se concentreze pe apărare și securitate (37%) și pe competitivitate, economie și industrie (32%), pentru a-și consolida poziția în lume și a face față contextului politic și economic actual.

În același timp, pentru cetățenii din România participanți la sondaj, prioritățile UE pentru a-și asigura poziția în lume ar trebui să fie securitatea alimentară și agricultura (34%) și apărarea și securitatea (30%).

Cetățenii europeni consideră că Parlamentul European ar trebui să acorde prioritate următoarelor aspecte: inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (41%), apărarea și securitatea (34%) și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (31%). Ținerea sub control a inflației și a costului vieții a fost considerată o problemă esențială și în contextul alegerilor europene, așa cum reiese din sondajul Eurobarometru realizat după alegerile europene, iar situația economică este, în continuare, o preocupare majoră pentru mulți europeni.

Cetățenii români participanți la sondaj consideră că prioritățile Parlamentului European ar trebui să fie inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (42%), sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (37%), agricultura și securitatea alimentară (29%), urmată de lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (28%) și mai mult sprijin pentru sănătatea publică (28%).

Pentru a investi mai eficient în ceea ce contează, aproape opt din zece europeni sunt de părere că mai multe proiecte ar trebui să fie finanțate de UE, și nu de statele membre în mod individual (78%). În România, 60% dintre respondenți consideră că mai multe proiecte ar trebui finanțate de UE mai degrabă decât de statele membre individual.

Eurobarometrul mai arată că 91% dintre cetățeni europeni (68% dintre cetățenii români) afirmă că Parlamentul European trebuie să dispună de toate informațiile și mijloacele necesare pentru a controla în mod corespunzător cheltuielile UE.

În plus, 85% dintre europeni, respectiv majoritatea respondenților din toate statele membre, sunt de acord că alocarea de fonduri statelor membre ar trebui să fie condiționată de respectarea de către acestea a statului de drept și a principiilor democratice. În România, 61% dintre cetățeni sunt de aceeași părere.

'Cetățenii UE doresc ca Europa să se concentreze pe securitate și economie. Ei privesc către UE pentru stabilitate și se așteaptă la o voce europeană puternică și unită în lumea incertă de astăzi', a declarat Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, citată în comunicat.

'Prin urmare, prioritățile noastre și următorul buget pe termen lung al UE trebuie să permită Uniunii să facă față noilor realități geopolitice. Parlamentul a ascultat, iar acum trebuie să ne respectăm promisiunile, să investim în ceea ce contează și să livrăm rezultate pentru cetățenii noștri', a adăugat ea.

Aproape trei sferturi dintre respondenți din întreaga UE (72%) afirmă că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi. Dintre aceștia, jumătate consideră că impactul este unul 'pozitiv' (50%), 31% că impactul nu este 'nici deosebit de pozitiv, nici negativ' și 18% că impactul este 'negativ'.

Acțiunile UE au un impact asupra vieții de zi cu zi pentru 60% dintre cetățenii români. Dintre aceștia, jumătate consideră că impactul este unul 'pozitiv' (50%), 34% că impactul nu este 'nici deosebit de pozitiv, nici negativ' și 16% că impactul este 'negativ'.

UE este văzută ca un loc al stabilității, iar 73% dintre europeni afirmă că țara lor a avut de câștigat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană. Principalele motive invocate de respondenți pentru a-și justifica răspunsul sunt contribuția UE la protejarea păcii și consolidarea securității (37%), cooperarea mai bună între statele membre (36%) și contribuția la creșterea economică (29%).

Un procent de 67% dintre români consideră că România a beneficiat din postura de membru al UE, principalele motive fiind că UE le oferă românilor noi oportunități de muncă (39%), UE îmbunătățește nivelul de trai al românilor (26%) și UE contribuie la creșterea economică din țară (24%).

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2025 a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 5-29 mai 2025, în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, iar în unele state membre (Danemarca, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Finlanda și Suedia) au fost realizate și interviuri video suplimentare. În total, au fost realizate 26.410 interviuri. Rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

În România, sondajul s-a desfășurat în perioada 5-25 mai, prin 1.056 de interviuri față în față. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)