Numărul persoanelor care suferă de foamete în întreaga lume a scăzut pentru al treilea an consecutiv în 2024, după creșterea bruscă din perioada pandemiei COVID-19, dar conflictele armate și schimbările climatice au agravat malnutriția în mare parte a Africii și a Asiei de Vest, conform unui raport al ONU publicat luni, dar care nu reflectă deplin situația din Fâșia Gaza, relatează Reuters.

Aproximativ 673 de milioane de persoane, respectiv circa 8,2% din populația lumii, a suferit de foamete în anul 2024, față de 8,5% în 2023, conform raportului privind Starea securității alimentare și nutriției în lume (SOFI 2025), elaborat în comun de cinci agenții specializate ale ONU.

Acestea afirmă că raportul s-a axat pe probleme cronice, pe termen lung, și nu a reflectat deplin impactul crizelor acute provocate de evenimente și războaie, inclusiv cel din Fâșia Gaza, despre care directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat săptămâna trecută că 'mare parte' a populației din această enclavă palestiniană riscă să moară de foame din cauza ofensivei militare și a blocadei israeliene.

Economistul-șef al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Maximo Torero, a declarat că accesul îmbunătățit la alimente în America de Sud și India a contribuit pe ansamblu la diminuarea fenomenului foametei, dar a avertizat că unele conflicte și alte crize din zone precum Africa și Orientul Mijlociu riscă să anuleze aceste progrese.

De pildă, situația de 'conflict continuă să extindă foametea din Fâșia Gaza către Sudan și dincolo de acesta', a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un discurs transmis prin legătură video la cel de-al doilea summit al ONU privind sistemele alimentare (UNFSS+4), desfășurat la Addis Abeba.

Cele mai semnificative progrese au fost înregistrate în America de Sud, unde prevalența subnutriției a scăzut la 3,8% în 2024, de la 4,2% în 2023, și în Asia de Sud, unde această rată a scăzut a scăzut la 11%, de la 12,2%, se arată în raportul ONU.

Progresele din America de Sud au fost susținute de o productivitate agricolă sporită și de programe sociale precum mesele școlare. În Asia de Sud aceste progrese au fost impulsionate de noile date din India care arată că mai mulți oameni au acces la diete sănătoase.

Totuși, procentul persoanelor afectate de foamete în 2024 a rămas în continuare superior celui de 7,5% înregistrat în 2019, înainte de pandemia de COVID-19.

Tabloul este foarte diferit în Africa, unde creșterile de productivitate nu țin pasul cu creșterea ridicată a populației și cu efectele conflictelor, ale fenomenelor meteorologice extreme și inflației.

În 2024, peste o cincime dintre locuitorii continentului african, adică peste 307 milioane de persoane, sufereau de subnutriție cronică, de unde rezultă că foametea este mai răspândită față de cum era în urmă cu 20 de ani. Prognozele arată că în anul 2030 în Africa se va afla circa 60% din populația subnutrită a lumii.

O situație comparabilă cu cea a Africii este observată în Asia de Vest, unde se estimează că 12,7% din populație, respectiv peste 39 de milioane de persoane, este posibil să fi fost afectată de foamete în 2024.

De asemenea, inflația care la nivel global conduce la creșterea a prețurilor alimentelor afectează cu precădere națiunile cu venituri mici, semnalează raportul. Aceasta în timp ce la nivel global rata obezității în rândul adulților a crescut la aproximativ 16% în anul 2022, față de 12% în 2012. Numărul persoanelor care nu își permit o dietă sănătoasă a scăzut la nivel global în ultimii cinci ani, de la 2,76 miliarde în 2019 la 2,6 miliarde în 2024, se mai arată în raport.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Ionuț Mareș, editor online: Andreea Lăzăroiu)