După ce a înregistrat progrese semnificative începând cu anii '80, rata de vaccinare a copiilor dă semne de scădere în mai multe țări europene de la începutul pandemiei de COVID-19, existând riscul reapariției unor boli infecțioase, conform unui studiu publicat joi de revista științifică The Lancet și citat vineri de agențiile AFP și DPA.

În cadrul acestui studiu, ratele de vaccinare pentru șapte vaccinuri destinate copiilor - difterie, tetanos și pertussis (DTP), hepatită B, meningită de tip B, poliomielită, pneumococ, rujeolă, rubeolă - din cele 27 de țări ale Uniunii Europene (UE) au fost analizate pe o perioadă de peste 40 de ani, între 1980 și 2024, pe baza datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF). Imaginea rezultată este una 'complexă', consideră autorii acestei ample analize, publicată în The Lancet Regional Health.

Pe de o parte, UE a atins o rată de vaccinare infantilă 'istoric de ridicată' împotriva acestor boli, cu o creștere substanțială pe parcursul a aproximativ 40 de ani, însă inegală de la o țară la alta. Astfel, în 2024, Luxemburgul și Portugalia au atins o acoperire de cel puțin 95% pentru cele șapte vaccinuri, în timp ce România se situa sub 80%.

Însă, potrivit studiului, 'o deteriorare recentă, îngrijorătoare și generalizată' s-a conturat în ultimii ani, odată cu începutul perioadei COVID-19.

Astfel, 16 țări din UE au înregistrat o scădere a ratelor de vaccinare pentru cel puțin patru vaccinuri. Este cazul, în special, al Bulgariei, Ciprului, Irlandei, Țărilor de Jos, României și Suediei, unde toate cele șapte vaccinuri analizate au înregistrat o scădere în ultimii ani.

Datele din Germania și Spania au arătat, de asemenea, o scădere în cazul a cinci dintre cele șapte vaccinuri pentru copii, în timp ce în Franța și Italia acoperirea vaccinală a crescut pentru patru vaccinuri și a scăzut pentru trei.

Cele mai semnificative scăderi recente au fost observate în cazul vaccinărilor infantile împotriva meningitei B și a poliomielitei - în scădere în 20 de țări -, urmate de cele împotriva hepatitei B - în scădere în 18 țări - și împotriva difteriei, tetanosului și poliomielitei - în scădere în 17 țări.

Tendințele par relativ mai puțin nefavorabile în cazul rujeolei și rubeolei.

În mare parte, scăderea ratei de vaccinare a copiilor a început între 2019 și 2022, perioadă care coincide cu pandemia de COVID-19.

Deși cercetătorii consideră că această criză sanitară generată de pandemie ar fi putut juca un rol, ei au precizat, totodată, că studiul lor nu a avut drept scop elucidarea motivelor din spatele evoluțiilor în materie de vaccinare.

Cercetătorii au insistat mai ales asupra 'urgenței' de a asigura o acoperire vaccinală ridicată și durabilă, 'pentru prevenirea reapariției bolilor infecțioase'.

În ultimii 50 de ani, vaccinările au redus incidența bolilor precum tetanosul, pertussisul, pneumonia, rujeola, gripa și difteria, prevenind peste 154 de milioane de decese la nivel mondial, în special în rândul copiilor, conform studiului.

Criza generată de COVID-19 a provocat, la rândul său, perturbări ale sistemului sanitar și a alimentat neîncrederea și dezinformarea.

Cercetătorii au afirmat că scăderea ratelor de vaccinare indică riscuri tot mai mari pentru imunitatea colectivă și individuală. 'Sunt necesare măsuri la nivel internațional, național și comunitar pentru a inversa aceste tendințe', au precizat ei. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)