Comisia Europeană va prezenta pe 16 iulie viitorul buget european, când va aloca și fonduri pentru lupta împotriva sărăciei, urmând a lansa, în 2026, prima strategie europeană antisărăcie și primul plan privind accesibilitatea locuințelor, a declarat, într-un interviu acordat, luni, AGERPRES, Roxana Mînzatu - vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

Potrivit oficialului UE, anul viitor Comisia va iniția și un pachet de măsuri în sprijinul dascălilor - ''EU Teachers and Trainers Agenda'' pentru condiții de muncă mai bune și are în vedere reglementări pentru acordarea unei diplome unice, recunoscute la nivel european, creând astfel instrumente care să ajute la mobilitatea forței de muncă în interiorul Uniunii.

Comisarul european Roxana Mînzatu a mai vorbit, în interviu, de educația și carierele din sectorul Apei, investițiile în educație, precum și de impactul digitalizării asupra locurilor de muncă.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO 

AGERPRES: Profit de răspunsul dumneavoastră să vă întreb cum poate România să accelereze procesul de accesare a fondurilor europene și recuperarea întârzierilor din PNRR?
Roxana Mînzatu: E o discuție mai amplă aici. Sigur, depinde de care fonduri europene vorbim. În ceea ce privește fondurile care țin de portofoliul meu, care e un portofoliu legat de educație și drepturi sociale și ocupare, noi am introdus niște mecanisme simplificate, care nu presupun raportări foarte stufoase și se bazează pe livrarea de sume de bani în momentul în care au fost atinse niște jaloane în cadrul proiectului, folosind, de altfel, acest mecanism, un proiect foarte mare al Ministerului Muncii prin care se vor crea 2.000 de centre comunitare integrate cu asistenți sociali, cu asistenți medicali, 800 de milioane de euro, în care vom finanța într-un mod simplificat. Deci, simplificarea este esențială, și în relația dintre Comisie și România, și între România și beneficiari.

PNRR este o altă situație. Pot comenta foarte puțin pentru că nu-mi aparține, nu face parte din portofoliul meu. Mesajul principal este că se încheie implementarea în august 2026, deci mai avem fix un an și două luni pentru implementare. Acum, planurile pot fi încă modificate și știu că există un dialog între Guvernul României și Comisia Europeană pentru ca să ne asigurăm că ceea ce poate fi finalizat până în august 2026 rămâne. Pot fi introduse și alte investiții, dar numai, evident, respectând anumite reguli și discutând cu colegii de la Comisie care se ocupă de acest plan. Comisia Europeană a adoptat o serie de recomandări prin care spune statelor membre ce se poate întâmpla cu sumele pe care n-ar putea să le cheltuie până în august, așa încât ele să rămână totuși valorificabile în economie. Deci, există căi. Acesta este principalul mesaj.

Îmi doresc, evident, ca investițiile în educație să fie printre cele mai avansate, cele mai mature, care să reușească să fie finalizate până la final de august 2026. Și reformele sociale, și investițiile în tot ceea ce înseamnă protecție socială. Asta îmi doresc foarte tare și sper că România se va mobiliza pe aceste reforme.

AGERPRES: Ați amintit de Erasmus+. Credeți că România poate deveni un hub de formare regional în domeniul apei pentru țările din această zonă, folosind fondurile europene de coeziune și Erasmus+?
Roxana Mînzatu: Este musai, trebuie! România, Bulgaria, Grecia, Ungaria sunt țări importante pentru Uniunea Europeană și care pot contura un anumit tip de leadership regional în conturarea politicilor europene în domeniul apei. Noi, recent, am adoptat la nivel european două politici foarte importante. În Bruxelles, o strategie nu e chiar nimic. Când o strategie se adoptă, o direcție politică, este urmată și de finanțare, și de acțiune. Deci, e important: Strategia Uniunii Europene pe regiunea Mării Negre și strategia Uniunii Europene privind gestionarea situațiilor de criză. În ambele documente ne uităm foarte atent la ceea ce avem de făcut în ceea ce înseamnă protejarea resurselor de apă, care sunt resurse critice, care până la urmă pot deveni amenințări dacă nu sunt gestionate corect, nu doar prin secetă sau inundații, dar și prin alte tipuri de vulnerabilități. Și, în acest cadru, noi ne așteptăm ca statele membre să vină cu inițiative privind investiția în firmele care produc tehnologie - și avem nevoie de tehnologie inovatoare în ceea ce privește apa. Apa nu este o resursă infinită. E finită. Ne uităm la tot ceea ce înseamnă partea de inteligență artificială, de centre de date masive care alimentează această revoluție digitală în care trăim, care consumă foarte multe resurse pentru răcirea, respectiv a centrelor de date, bazate pe apă. Multe industrii funcționează încă pe utilizarea unor resurse de apă masive. Avem nevoie să inovăm, să avem tehnologii care să poată să facă aceleași lucruri cu mai puțină apă sau fără apă deloc, pentru a putea proteja resursele de apă. Avem, de asemenea, în strategia Uniunii Europene privind reziliența sectorului de apă propuneri care vizează circularitatea apei, adică apele tratate, apele urbane uzate să poată fi filtrate și reutilizate. Avem și un regulament în acest sens. De exemplu, în irigații, în agricultură. Știu că în România se tot pregătește un proiect-pilot, undeva în zona Buzăului, și sper să reușească.

Sunt teme foarte importante pe care, sigur, fiecare țară le poate trata individual, la nivel național, dar ele sunt provocări comune. Specificul, până la urmă, regional, specificul zonei în care se află și România ar putea fi valorificat, așa încât îmi doresc și cred că România poate avea leadership regional în tot ceea ce înseamnă sectorul Apei.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO 

AGERPRES: V-ați referit la tehnologia în domeniul Apei. Aș merge un pic mai departe și aș vorbi despre digitalizare. Care ar fi impactul digitalizării pe piața muncii comunitare? Credeți că inteligența artificială va produce în viitor modificări esențiale în domeniul forței de muncă?
Roxana Mînzatu: Da, este un alt subiect complicat. Noi avem niște estimări, dar nu pot spune că aceste estimări vor fi cu adevărat respectate. Cam 60% din locurile de muncă, într-un viitor imediat spre mediu, vor fi impactate de inteligență artificială, în sensul în care la locul de muncă să fi asistat în sarcinile zilnice de inteligență artificială. Dar există și job-ul unde până la urmă sarcinile sunt date și într-un fel, coordonatorul este algoritmul, este inteligența artificială. Și aici ne tot uităm la nivel european, avem o întreagă dezbatere cu privire la condițiile de muncă într-un astfel de job și dacă nu cumva e nevoie să venim cu legislație, cu standarde legale minime la nivel european, pentru a proteja lucrătorul uman, pentru că în viitor vom avea lucrător uman și lucrătorul AI. Nu trebuie să uităm că totul, până la urmă, se învârte în jurul protejării drepturilor, intimității, drepturilor lucrătorului uman. Încă nu ne-am pus de acord. Avem dezbateri cu partenerii sociali europeni, angajatori, sindicate, dacă este sau nu nevoie de reguli europene pentru a proteja, până la urmă, locurile de muncă care vor fi coordonate de algoritm, de inteligență artificială. E o temă foarte importantă și care se uită la un domeniu foarte disruptiv, adică un domeniu în care, în câțiva ani, putem vedea transformări fantastice, nu neapărat transformări liniare. Sper ca și România să participe la această dezbatere europeană prin partenerii sociali, prin angajatori, sigur, prin reprezentanții Guvernului.

Nu trebuie să fie statele membre doar consumatori de politici și legi europene care se elaborează fără implicarea lor, prin societatea civilă, deci nu doar prin reprezentanții instituționali, pentru că este o temă foarte importantă.

AGERPRES: Ce țări membre ale UE au rămas deficitare la educație și formare profesională și cum pot recupera acestea întârzierile și lacunele în materie de competențe și de forță de muncă?
Roxana Mînzatu: Tocmai am aprobat acest cadru de monitorizare în semestrul european în care toate cele 27 state membre au primit recomandări în rapoartele de țară cu privire la educație și formare. În diferite feluri. Sunt provocări comune, deși n-am zice. Deficitul sau criza de personal în zona educatorilor, profesorilor, directorilor de școli afectează diferit statele membre, dar afectează, pentru că este o îmbătrânire a forței de muncă, pentru că a fi profesor, a fi dascăl a devenit un job provocator. Avem violență, bullying în școli, o încărcare foarte mare, copii cu nevoi diferite. De altfel, în 2026 o să ieșim cu un pachet de măsuri - ''EU Teachers and Trainers Agenda'' pentru condiții de muncă mai bune pentru cei care sunt dascăli. Este o problemă generală europeană. Trebuie să discutăm miniștrii Muncii, cu cei ai Finanțelor, ai Educației, despre cum să facem să investim în cariera didactică așa încât să fie atractivă și tinerii să intre și să rămână în sectorul acesta și să fie dascăli un număr de ani pentru că altfel nu putem să avem ambiții foarte mari pe educație.

Avem, de asemenea, problema pe care o are și România privind un decalaj foarte mare între urban și rural, acces la educație de calitate mult mai slab pentru cei din mediile rurale sau din zone periferice, pentru anumite categorii care sunt mai vulnerabile, afectate de sărăcie, cei care provin din părinți migranți, romii care, în continuare, sunt o populație în care nu reușim să asigurăm servicii educaționale de calitate. Lucrăm cu parteneri din societatea civilă pentru soluții mai curajoase și la nivel european, ca să sprijinim statele membre. Comisia Europeană nu are competențe în zona educațională, nu poate spune unui stat membru ce să predea, cum să predea sau cum să-și organizeze sistemul educațional. Prin fondurile europene pe care le oferim și prin cooperare, prin conținuturi educaționale pe care voluntar le putem elabora prin Erasmus și le oferim până la urmă școlilor, universităților, prin Alianța Universităților Europene, școlilor profesionale, încercăm să îmbunătățim calitatea educației. Însă, provocarea principală este să fim de acord la nivel european, să investim semnificativ din bugetele naționale europene în educație și formare. Câtă vreme acesta este obiectivul, trebuie să lucrăm cu miniștrii Finanțelor, miniștrii Educației, miniștrii Muncii și voi lucra cumva. Aceasta este ținta mea pentru acest mandat.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO 

AGERPRES: Ce măsuri are în pregătire Bruxelles-ul pentru a facilita mobilitatea forței de muncă în cadrul Uniunii Europene?
Roxana Mînzatu: Am lansat Uniunea Competențelor, strategia Uniunii Europene privind competențele pe tot parcursul vieții, formarea profesională. Un pilon important se referă la portabilitatea competențelor. Ca lucrător, ești liber se circuli în toate cele 27 de sate membre. Este libertatea ta să mergi să-ți găsești un job. Dar, când trebuie să ți se recunoască calificarea, cunoștințele, expertiza, diploma, ai tot felul de bariere. Durează uneori foarte mult să poată să-ți fie recunoscute aceste calificări. Și atunci, la anul vom veni cu o inițiativă pentru o recunoaștere automată a competențelor care fac parte, până la urmă, dintr-o calificare, pentru a face această mobilitate mai facilă. De multe ori, oameni foarte talentați nu reușesc să își echivaleze studiile. Nu vorbim doar de diplome, ci și de competențe, adică elemente constitutive ale calificărilor. Sigur, lucrăm și la o diplomă europeană și la o diplomă europeană pentru inginerie, foarte relevantă pentru sectorul Apei. Lucrăm la diplomă europeană pentru învățământul profesional și tehnic. Asta înseamnă programe de studii în care toate statele membre, universitățile participante, să poată la final să acorde o diplomă unică, recunoscută la nivel european. Lucrăm cu statele membre. Nu-i foarte simplu, pentru că e o competență națională și aici este o chestiune de voință politică. Comisia își propune să creeze astfel de instrumente care ajută și la mobilitatea forței de muncă.

AGERPRES: Care sunt măsurile Comisiei pentru combaterea sărăciei și cele privind locuințele la prețuri accesibile?
Roxana Mînzatu: Este o cifră înspăimântătoare: o sută de milioane de europeni sunt în risc de sărăcie și excluziune socială, conform indicatorilor Eurostat. Noi lucrăm cu fondurile europene actuale, inclusiv cu Fondul Social European, pe care îl coordonez, pentru a combate sărăcia, dar avem nevoie de mai mult.

Vom lansa la anul prima strategie europeană antisărăcie și primul plan privind accesibilitatea locuințelor. Pentru asta avem nevoie de un buget și de o gândire bugetară foarte, foarte inteligentă. Comisia Europeană va prezenta în 16 iulie viitorul buget european, în care va trebui să vedem ce fonduri alocăm pentru a lupta cu sărăcia și pentru a asigura accesul la locuințe, mai ales în marile orașe unde acestea s-au scumpit foarte tare. Trebuie să venim și cu alte tipuri de investiții. Lucrăm cu Banca Europeană de Investiții, cu BERD, cu instituții care să poată crea produse financiare atractive pe care statele membre să le transpună în programe naționale sau orașele în programe naționale de investiții în locuințe sociale, în eficientizări energetice. În plus, trebuie și alte măsuri care vizează reglementări legislative despre cum funcționează piețele imobiliare, finanțarea domeniul imobiliar, unde, sigur, sunt alte tipuri de resurse.

Este clar că vom avea aceste două politici undeva în primăvara anului 2026 și însoțite de bugetele europene și naționale. Ne dorim să îmbunătățim mult situația în acest domeniu. Mesajul meu este că dacă nu luptăm cu sărăcia, nu avem cum să fim în siguranță. Securitatea Uniunii Europene depinde și de modul în care reușim să sprijinim fiecare cetățean, fie că locuiește la țară sau la oraș, fie că este în vestul, în estul, în nordul, în sudul Europei, să aibă un trai minim decent. Dacă îi abandonăm și nu îi susținem - și pentru asta Fondul Social European este esențial și în viitorul buget - nu vom putea să avem siguranța pe care încercăm să ne-o consolidăm, mai ales uitându-ne în afara granițelor Uniunii Europene. Este important să ne uităm și în interiorul granițelor. Principalii noștri inamici sunt în continuare sărăcia și inegalitatea. Eu, ca și comisar, sunt acolo pentru a mă asigura că avem politici și fonduri eficiente în continuare. Nu e simplu, dar ne străduim.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO 

AGERPRES: Credeți în realizarea cu adevărat a unei uniuni a competențelor în cadrul UE?
Roxana Mînzatu: Este, momentan, la început acest proiect. Încă avem reacții conservatoare de la unele state membre. Cum adică Uniunea competențelor? Până la urmă, educația e competență națională. Ce vă propuneți voi să faceți? Noi spunem astfel: provocările sunt comune. Cum am mai spus: deficit de profesori. Soluțiile pot fi și ele comune. Nu ne forțează nimeni să le preluăm. În momentul în care avem o industrie, de exemplu automotive, care pe tot lanțul ei de aprovizionare de valoare implică 10-20 de state membre, nu ar fi bine să ne uităm la inginerii din acel domeniu, la muncitorii calificați, la IT-ști? Ce competențe le sunt necesare, cum putem să facem să dăm un exemplu de industrie? Toate sunt la fel. Cum putem să instruim la același nivel calitativ, în așa fel încât toate statele să ofere acest tip de formare și să ofere industriilor oxigenul de care au nevoie? Ne dorim ca Europa să aibă autonomie strategică în plan economic, adică să nu mai depindă de furnizori din afara granițelor sale. Pentru aceasta are nevoie de forță de muncă calificată. Or, dacă e deficit în aprovizionare într-o țară sau angajați prost pregătiți în alt stat, lanțul este afectat. În acest sens, avem nevoie de o acțiune europeană concertată și de o uniune a competențelor. Lucrăm cu miniștrii, cu statele membre, cu Parlamentul European. Comisia este doar parte din acest trio, dar suntem ambițioși și avem încredere că vom reuși să avem această uniune a competențelor până la urmă. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)