Majoritatea faunei piscicole este foarte probabil să fi dispărut de pe întreaga lungime a râului Târnava Mică din cauza poluării cu sare în urma inundării salinei Praid, se arată într-un studiu realizat de mai mulți experți independenți și transmis miercuri presei.

'Creșterea semnificativă a concentrației de săruri în pârâul Corund și în Târnava Mică după data de 10 iunie 2025 a avut, din păcate, consecințele așteptate: este foarte probabil ca majoritatea faunei piscicole să fi dispărut pe întreaga lungime a Târnavei Mici iar comunitățile de nevertebrate macrozoobentice foarte probabil au fost grav afectate și ele. (...) Evoluția concentrației de săruri este dinamică și se modifică continuu: uneori se încearcă evitarea pătrunderii apei sărate provenite din zona minei în rețeaua hidrografică prin metode de ocolire (bypass), alteori se încearcă diluarea apei din Târnava Mică cu apă dulce eliberată din lacuri de acumulare. Din punctul de vedere al vieții sălbatice, însă, paguba s-a produs deja, iar procesul pare ireversibil', se arată în documentul menționat.

Potrivit sursei citate, o concentrație de sare între 7 și 15 g/L poate fi letală pentru pești dacă aceștia sunt expuși mai multe zile și nu există refugii unde să se adăpostească, 'însă, dacă sunt expuși pe o perioadă mai îndelungată, atunci chiar și o concentrație mai mică poate afecta ihtiofauna'.

De asemenea, se precizează că, 'dacă pârâul Corund și Târnava Mică transportă sare de bucătărie (clorură de sodiu) în concentrație de 5 g/L, acest lucru poate conduce la pătrunderea unei cantități semnificative de clorură de sodiu în apa subterană a grădinilor și terenurilor agricole aflate de-a lungul râurilor'.

În studiu se menționează că 'această concentrație depășește deja pragul de toleranță la sare al majorității plantelor cultivate și sălbatice, inclusiv al arborilor care compun pădurile'.

Totodată, se punctează că în zonele afectate concentrația poate crește în continuare din cauza secetei, deoarece prin evaporarea apei subterane cantitatea de apă scade, în timp ce sarea acumulată în sol rămâne și se concentrează.

'Prima consecință a concentrației extrem de ridicate de sare a fost aproape exterminarea completă a vieții acvatice din râuri; următorul efect posibil este declinul vegetației de-a lungul malurilor râurilor. (...) Comparativ cu valorile concentrației de sare considerate letale pentru vertebratele acvatice și vegetație, pe 12 iunie 2025, conform măsurătorilor proprii, dr. István Máthé a raportat că în pârâul Corund conținutul de sare a depășit 80 g/L. Ulterior, în urma investigațiilor efectuate sub Sovata, în apele Târnavei Mici s-a detectat o concentrație de sare de 15,7 g/L', se precizează în studiul citat.

De asemenea, se mai arată că în perioada 13-14 iunie un nou șir de măsurători a documentat mortalitatea peștilor în Târnava Mică.

Au fost identificate 12 specii de pești decedați și o specie de chișcar, dar numărul acestora ar putea fi mai mare, având în vedere că evaluarea a fost îngreunată de apa tulbure.

'Evaluările privind populația piscicolă au fost considerabil îngreunate de faptul că apa era foarte tulbure: concentrația ridicată de săruri și materialul suspendat transportat de apă au redus vizibilitatea la minim, iar în apa opalescentă, în zonele mai adânci, cadavrele de pești de pe fundul albiei nu erau vizibile. Cu toate acestea, în mai multe locuri am realizat evaluări și direct în albia râului cu ajutorul cizmelor de piept. Conform rezultatelor preliminare, am reușit să documentăm mortalitatea a 12 specii de pești și a unei specii de chișcar. Totuși, este probabil ca numărul speciilor afectate să fie mult mai mare, deoarece numeroase exemplare moarte au rămas pe fundul albiei, iar identificarea lor în zonele mai adânci este aproape imposibilă', se menționează în studiul citat.

Printre speciile cele mai afectate se numără beldița, scobarul, cleanul sau mreana vânătă.

Experții au precizat că evaluarea pagubelor este în desfășurare și trebuie continuată până când poluarea cu apă sărată încetează complet.

Totodată, se subliniază că este esențială o evaluare ecologică amănunțită pentru a determina cu exactitate ce specii au supraviețuit perioadei îndelungate de contaminare cu sare a Târnavei Mici și este important să se studieze fauna afluenților Târnavei Mici pentru a identifica speciile care pot recoloniza natural cursul principal al râului.

În opinia experților, pentru refacerea ecologică a Târnavei Mici, este necesar să se înceapă de acum lucrările, în special cele care vizează eliminarea obstacolelor din albia râului, astfel încât peștii să poată migra natural din zonele inferioare, mai puțin poluate, sau chiar din Târnava Mare și din Mureș, pentru a recoloniza cursul principal.

'În prezent, pe Târnava Mică există numeroase baraje și praguri de fund care împiedică libera mișcare a peștilor și, implicit, recolonizarea naturală. Este important de subliniat că repopularea cu pești nu reprezintă o soluție reală la problema creată. În astfel de intervenții, de obicei, se eliberează doar specii cu importanță economică (de exemplu, crap, păstrăv), iar uneori pot fi introduse specii invazive sau alohtone (de exemplu, caras argintiu), ceea ce agravează și mai mult situația actuală. Dintre cele 12 specii de pești și o specie de chișcar identificate decedate, doar câteva pot fi găsite în fermele piscicole, și chiar și acelea în cantități limitate - cum ar fi scobarul, mreana sau cleanul. Chiar dacă ar fi posibilă procurarea acestor specii, este puțin probabil ca ele să provină din bazinul hidrografic al Târnavei. Aceasta reprezintă o problemă serioasă, deoarece populațiile de pești din acest bazin s-au adaptat genetic la condițiile locale, iar repopularea cu indivizi din alte zone poate duce la scăderea și degradarea diversității genetice. Mai mult, trebuie subliniat faptul că, în condițiile actuale de poluare cu sare, pot fi necesari chiar zeci de ani până când concentrația scade la un nivel suficient de mic pentru ca peștii să poată recoloniza natural râul', mai precizează sursa citată.

Experții evidențiază și importanța monitorizării regulate a vieții sălbatice, punctând faptul că pe Târnava Mică ultima evaluare a populației de pești s-a făcut în urmă cu mai bine de zece ani.

'Ultima evaluare cuprinzătoare a populației de pești din Târnava Mică a fost realizată în 2014, în cadrul colectării datelor pentru planul de management al ariilor protejate din zona Nirajului și a Târnavei Mici. Atunci, atenția a fost îndreptată în principal către speciile de pești Natura 2000. În urma acestei evaluări din 2014, au fost identificate 25 de specii de pești și o specie de chișcar în Târnava Mică și afluenții săi. Dacă din 2014 ar fi existat cel puțin o monitorizare anuală a faunei piscicole a Târnavei Mici, astăzi am putea avea o imagine mai exactă asupra a ceea ce am pierdut din cauza poluării cu sare. În lipsa datelor regulate, momentan ne putem baza doar pe situația din 2014. Pe baza observațiilor de până acum, se poate spune că reprezentanții a jumătate din fauna piscicolă identificată în 2014 au fost deja găsiți printre indivizii morți. Este foarte probabil ca în perioada următoare să apară și alte specii dispărute, deoarece o asemenea încărcătură de sare este aproape sigur letală pentru orice specie de pește', se menționează în finalul documentului.

Studiul este semnat de dr. András-Attila Nagy, ihtiolog, cadrul didactic asociat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, drd. István Imecs, ihtiolog, Universitatea Maghiară de Științe Agricole și Științe ale Vieții (MATE, Gödöllő), dr. István Máthé, microbiolog, Universitatea Sapientia din Miercurea-Ciuc și Alpár Kelemen, ihtiolog secundar, SC Phoenixpert SRL.

István Imecs a transmis că informațiile sunt punctuale, nefiind efectuată o monitorizare permanentă, dar atunci când timpul și resursele le permit, experții efectuează evaluări și încearcă să urmărească evoluțiile. AGERPRES/ (AS, redactor: Gina Ștefan, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)