Creșterea dezinformării și a zvonurilor, retorica dăunătoare și utilizarea inteligenței artificiale au amplificat manipularea alegătorilor până la punctul de a amenința organizarea de alegeri libere în Uniunea Europeană, conform unui raport publicat marți, la Viena, de către UE, informează EFE.

Atât în campaniile pentru alegerile europarlamentare din urmă cu un an, cât și în alegeri la nivel național și municipal din statele membre UE, în 2024 s-a înregistrat un grad de manipulare fără precedent, a subliniat Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA).

În raportul său anual, FRA evidențiază faptul că platformele de internet sunt folosite din ce în ce mai mult pentru a încerca să influențeze votul populației, exemplul cel mai semnificativ fiind România, unde a fost detectată o ingerință rusă care a dus la anularea primului tur al alegerilor prezidențiale în decembrie anul trecut.

De la dezinformarea generală monitorizată de Observatorul European al Mass-Media Digitale (EDMO), cea descrisă ca fiind 'legată de UE' a crescut de la 5% la 15% între ianuarie și mai anul trecut, se afirmă în raport.

Cazurile de 'retorică dăunătoare' constatate de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au persistat pe parcursul întregii campanii pentru alegerile europarlamentare, având o prezență în creștere pe rețelele sociale. Aceste mesaje, care conțineau 'elemente de rasism, misoginie, xenofobie, islamofobie, intimidare și violență, au persistat pe parcursul întregii campanii'. În Belgia, Germania și Olanda s-a constatat o creștere a discursului de ură, violență și amenințări cu moartea în mediul online.

Multe din aceste narațiuni urmăreau să submineze proiectul de integrare în UE, răspândind minciuni', notează FRA. Un exemplu în acest sens este Cehia, unde pe platforme precum Tiktok se sugera, de exemplu, că Occidentul este în declin sau că UE are o agendă belicoasă, în linie cu narațiunile unor partide politice populiste.

Faptul că UE a interzis arderea deșeurilor de grădină sau că plănuiește să caseze vehiculele vechi au fost alte zvonuri răspândite în Suedia și Franța.

De asemenea, persoane necunoscute au recurs la dezinformare pe rețelele sociale pentru a susține candidați specifici în alegerile din Germania și Italia, subliniază agenția europeană.

În Slovacia, OSCE a observat o dezinformare generalizată în timpul alegerilor prezidențiale, cu citate fictive pe un site fals creat pentru unul dintre candidați.

'Afirmații false ale unor grupuri proruse despre fraude electorale în alegerile generale din Finlanda au ocupat un loc proeminent în predicțiile motorului de căutare Google în limba finlandeză', se menționează în raport.

Inteligența artificială (AI) a fost utilizată, de exemplu, de cei care au încercat să manipuleze electoratul francez cu imagini ce simulau mulțimi de refugiați debarcând pe coastele europene.

Însă locul în care s-a evidențiat cel mai mult riscul pe care îl reprezintă aceste manipulări digitale a fost România, unde un candidat aproape necunoscut, ultra-naționalistul prorus Călin Georgescu, a câștigat, contrar tuturor previziunilor, primul tur al alegerilor prezidențiale organizate la sfârșitul lunii noiembrie.

Curtea Constituțională a anulat ulterior scrutinul și a ordonat repetarea alegerilor după ce a constatat nereguli grave în campania candidatului câștigător care a avut loc doar pe rețelele sociale și fără o finanțare declarată.

'S-a desfășurat pe TikTok o campanie în numele acestui candidat utilizându-se imagini generate de inteligența artificială, inclusiv diverse forme de dezinformare, și folosindu-se diverse metode artificiale', amintește raportul FRA.

Cu toate că Europa rămâne una din cele mai bune regiuni în care să trăiești, drepturile fundamentale, în special cele ale anumitor grupuri, sunt supuse unor presiuni și amenințări în creștere, adesea exercitate chiar de către guvernele și instituțiile care ar trebui să le protejeze.

'Se întâmplă deja și, din păcate, este o tendință în creștere, începând cu provocările aduse statului de drept de-a lungul multor ani', subliniază Sirpa Rautio, directoarea FRA.

Violența generalizată la adresa femeilor, extinderea rasismului, islamofobiei și antisemitismului, discriminarea persistentă a romilor, încălcările drepturilor migranților și ale refugiaților, precum și dificultățile economice ale multor cetățeni se numără printre problemele enumerate de agenția UE în raportul său.

Însă dincolo de aceste teme, și traversându-le, Rautio avertizează asupra riscurilor pe care le implică punerea la îndoială a însuși sistemului și a fundamentului drepturilor omului în ansamblu.

'Dacă sistemul încetează să mai funcționeze, atunci nu vor fi protejate drepturile nimănui', a subliniat această expertă finlandeză într-o recentă discuție cu mai mulți jurnaliști la Viena, unde își are sediul FRA.

'Se pune la îndoială din ce în ce mai mult dacă drepturile fundamentale, drepturile omului, sunt relevante sau s-au transformat în obstacole', a rezumat situația directoarea FRA într-un răspuns pentru EFE.

Rautio a dat ca exemplu scrisoarea în care guverne din nouă țări europene (Italia, Danemarca, Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia) au criticat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din Strasbourg pentru că, prin unele sentințe, le împiedică să aplice politici anti-migrație pe care le consideră adecvate momentului actual.

'Este inacceptabil să se pună la îndoială deciziile tribunalelor independente', a subliniat Rautio, care nu a contestat legitimitatea statelor de a gestiona imigrarea, însă a evidențiat că aceasta ar trebui să se facă, întotdeauna, în cadrul sistemului și cu respectarea condițiilor stabilite.

Directoarea FRA a făcut referire și la atacurile asupra societății civile din partea guvernelor și a instituțiilor publice. În acest context, ea a dat ca exemplu, nu singurul, dar cu siguranță cel mai grav, Ungaria și proiectul său de lege ce deschide calea pentru sancționarea și chiar interzicerea ONG-urilor și a mass-media independente, dar și prevederea ce interzice, practic, organizarea Gay Pride sau a oricărei manifestații în care se revendică drepturile comunității LGBTIQ. În cazul Ungariei, Rautio a denunțat faptul că instituțiile care trebuie să protejeze drepturile omului sunt controlate de ani de zile de persoane afiliate guvernului condus de premierul Viktor Orban.

Responsabila FRA consideră că tensiunile geopolitice, intoleranța în creștere și amenințările la adresa proceselor electorale prin dezinformare sau ingerință externă pun la încercare reziliența instituțiilor democratice.

Printre provocările cu care se confruntă drepturile omului în UE, raportul face referire, de asemenea, la faptul că noile priorități ale Comisiei Europene și ale Parlamentului European 'deplasează atenția către securitate și apărare'. Deși FRA recunoaște că securitatea este o condiție pentru exercitarea drepturilor și a libertăților, avertizează în același timp asupra faptului că schimbările în acest domeniu pot 'pune presiune asupra drepturilor fundamentale'.

Raportul face referire, de exemplu, la faptul că o consolidare a controalelor la frontieră și o înăsprire a gestionării migrației trebuie să respecte drepturile fundamentale și că este bine cunoscut riscul abuzurilor asupra imigranților și refugiaților la frontieră.

În plus, FRA se referă la planurile Bruxelles-ului de simplificare și dereglementare administrativă care 'pot submina protecția drepturilor fundamentale', cum ar fi protecția datelor sau cea a mediului înconjurător.

Sirpa Rautio și-a exprimat speranța ca acest raport să fie un semnal de alarmă atât pentru instituții, cât și pentru statele membre UE pentru 'a-și reafirma angajamentele' în domeniu.

'Trebuie să acționăm cu hotărâre pentru a ne asigura că drepturile fundamentale rămân în centrul tuturor politicilor și a acțiunilor UE', se concluzionează în preambulul raportului FRA. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Andreea Lãzãroiu)