Aproape jumătate dintre adolescenții din România consideră că petrec prea multe ore în fața ecranelor, iar peste o treime spun că utilizarea rețelelor sociale este excesivă, arată datele unui nou Eurobarometru privind impactul utilizării excesive a ecranelor și al rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor, publicat marți.

Fenomenul este răspândit la nivelul întregii Uniuni Europene, unde 41% dintre adolescenți declară că petrec prea mult timp în fața ecranelor, iar 39% consideră excesiv timpul petrecut pe rețelele sociale.

Potrivit studiului, 44% dintre adolescenții români cu vârste între 13 și 18 ani afirmă că petrec prea mult timp în fața ecranelor, iar 38% au aceeași percepție în ceea ce privește utilizarea rețelelor sociale.

În privința impactului rețelelor sociale asupra vieții tinerilor, 28% dintre respondenți consideră că acesta este pozitiv, 34% îl apreciază drept negativ, iar 37% spun că efectele sunt neutre. Când se referă la propria stare de bine, 41% dintre adolescenți afirmă că rețelele sociale au un impact pozitiv asupra sănătății lor mintale, în timp ce 21% spun că efectele sunt negative.

Sondajul relevă și o serie de probleme cu care s-au confruntat adolescenții în ultima lună. O treime dintre respondenți (33%) au acuzat oboseala ochilor, iar același procent a declarat că a avut o alimentație mai puțin sănătoasă decât de obicei. Totodată, 31% s-au simțit obosiți sau copleșiți, 31% au avut probleme cu somnul, 28% au întâmpinat dificultăți de concentrare, 27% au avut dureri de cap, iar un sfert dintre tineri (25%) au spus că nu au avut suficient timp pentru hobby-uri și alte activități recreative.

Datele arată și o expunere ridicată la riscurile din mediul online. În ultimele trei luni, 44% dintre adolescenții români au întâlnit conținut generat de inteligența artificială pe care l-au considerat dificil de identificat. De asemenea, 39% au văzut informații false sau înșelătoare și tot 39% au fost expuși promovării jocurilor de noroc pe rețelele sociale. Aproape o treime (32%) au observat promovarea unor produse nesănătoase, precum alcoolul sau alimentele cu un conținut ridicat de zahăr și grăsimi.

În același timp, unul din patru adolescenți (25%) spune că s-a confruntat cu situații de hărțuire în mediul online sau a fost martor la astfel de situații, iar 23% au fost expuși la conținut violent nedorit sau la presiuni legate de felul în care ar trebui să arate ori de produsele pe care ar trebui să le cumpere.

Pentru a-și proteja sănătatea mintală atunci când folosesc rețelele sociale, adolescenții români spun că își limitează timpul petrecut online (34%), iau pauze de la platformele de socializare (33%) sau închid și șterg anumite aplicații (33%). Trei din zece afirmă că discută cu un părinte, profesor sau alt adult despre experiențele lor din mediul online și își limitează notificările de pe telefon.

Întrebați care ar fi cele mai eficiente măsuri pentru îmbunătățirea sănătății mintale a tinerilor în mediul digital, respondenții au indicat în principal mai multă educație în școli (51%), o aplicare mai bună a regulilor existente de către platformele de socializare (47%) și introducerea unor limite sau restricții suplimentare (46%). De asemenea, 44% consideră utile campaniile de informare destinate tinerilor, iar 40% cer un acces mai bun la serviciile de sănătate mintală.

Sondajul Flash Eurobarometer 579 a fost realizat în perioada 30 martie - 16 aprilie 2026, în rândul adolescenților cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani din statele membre ale Uniunii Europene. În România au fost intervievați 1.042 de adolescenți. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)