Banca de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) Buzău a trimis spre omologare un soi de busuioc special, care buchetează natural, denumit ''Miron'', după numele lui Miron Cristea, primul patriarh al creștinismului ortodox românesc, în contextul Centenarului Patriarhiei Române.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2025 să fie dedicat Centenarului Patriarhiei Române și mărturisitorilor ortodocși români din secolul XX. Decizia vine în contextul în care, în 2025, Biserica Ortodoxă Română împlinește 100 de ani de la înființarea patriarhiei și 140 de ani de la dobândirea autocefaliei. Hotărârea de înființare a Patriarhiei Române a fost luată de Sfântul Sinod în data de 4 februarie 1925, inițiativă exprimată concret imediat după Marea Unire din 1918.

Foto: (c) Banca de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) Buzău

Cu ocazia Centenarului, reprezentanții BRGV Buzău au trimis spre omologare un soi de busuioc cultic, în semn de prețuire față biserică.

''Se împlinesc 100 de ani de la înființarea Patriarhiei, un moment istoric pentru țara noastră. Sunt multe activități în eparhii, în întreaga țară, care evocă Centenarul. Noi, la Bancă, așteptăm certificatul de omologare și brevetare a unui nou soi de busuioc numit 'Miron', după primul patriarh al Bisericii noastre, Miron Cristea. Ne-am gândit ca un soi de busuioc, folosit în cultul bisericii, să-i poarte numele. Este un soi special, gândit să-l dăm cultului nostru bisericesc, la diverse slujbe, la sfințire, o putem numi floarea bisericii. Sunt multe soiuri, cu aromă de trandafir, cuișoare, lămâie, mentolat, acest soi însă are caracteristici distincte. Pe lângă parfumul său specific de busuioc tradițional românesc, el buchetează în mod natural. După cum știți, preoții folosesc acel buchet, numit popular sfeștoc. Cei care îl pregătesc, se chinuiesc puțin pentru că trebuie adune mai multe inflorescențe, crenguțe de busuioc, să le grupeze și să facă acest buchet. Acest soi buchetează natural, face un buchet natural, are niște alveole specializate, dințate și atunci când este folosit la aghiasmă produce o pudră fină, nu stropi mari. Sperăm ca acest nume să fie acceptat și să punem la dispoziție Patriarhiei cantități de semințe suficiente pentru a fi transferate către mănăstiri, unde au posibilitatea să-l multiplice și folosească'', a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV Buzău, Costel Vînătoru.

În portofoliul BRGV se regăsesc peste 100 de soiuri de busuioc, specii românești, dar și din colecții internaționale conservate pentru diversitatea și beneficiile lor.

Foto: (c) Banca de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) Buzău

''În România, busuiocul este folosit ca o plantă sacră, dar poate fi apreciată din punct de vedere medical, în diverse preparate, este apreciat pentru ceaiuri, dar avem și busuioc cu frunza mare ce poate fi folosit în diverse preparate culinare. Este un odorizant natural, în trecut era cultivat în ghivece, în jardiniere, casele aveau la geam busuiocul de ghiveci care parfuma, fiind și un purificator al aerului din încăpere. Ceea ce este interesant, monahii din Munții Buzăului iubeau foarte mult grădinăritul, iar dacă noi avem astăzi la Bancă anumite semințe, se datorează priceperii lor. Multe din semințele de aici au fost culese în timp din zona aceasta a mănăstirilor'', a precizat cercetătorul.

Pe lângă activitatea îndelungată, cu aproximativ 40 de ani de experiență în ameliorarea și genetica plantelor de cultură, Costel Vînătoru îmbracă haina de preot în fiecare duminică și slujește alături de alți părinți la Biserica ''Sfântul Spiridon'' din municipiul Buzău. Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înființarea patriarhiei, în calitatea sa de slujitor al lui Dumnezeu atrage atenția că Buzăul este strâns legat de creștinism și moștenirea pe care România o are de la sfinții neamului.

Foto: (c) Banca de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) Buzău

''Buzăul are o legătură strânsă cu Patriarhia Română pentru că aici, la Buzău, vorbim de primele mărturii care atestă prezența creștinismului pe teritoriul României, peșterile rupestre, care încă mai au multe de spus, dar, cel mai important, martirizarea Sfântului Sava în apa Buzăului la 372, martirizat pentru credință. Avem scrisoarea Sfântului Vasile cel Mare către preotul locului care cere rămășițele pământești ale Sfântului Mucenic Sava, numit Gotul pentru că, în perioada aceea, eram sub dominația goților, el fiind însă un localnic de aici. Mai târziu avem înființarea Episcopiei Buzăului. Sunt documente clare că Episcopia a fost vatră puternică, să ne gândim la sihăstriile din Munții Buzăului, la Sfântul Cuvios Vasile de la Mănăstirea Poiana Mărului care transformase Munții Buzăului în Athosul românesc. Călugării din Sfântul Munte veneau aici să-l cunoască pe Cuviosul Vasile și învățătura lui'', subliniază Costel Vînătoru.

Foto: (c) Banca de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) Buzău

La data de 4 februarie 1925 a fost adoptat Actul de înființare a Patriarhatului ortodox român. Hotărârea de înființare a Patriarhiei a fost adoptată apoi de Senat, la 12 februarie, și de Camera Deputaților, la 17 februarie, iar la 23 februarie s-a promulgat Legea pentru ridicarea scaunului arhiepiscopal și mitropolitan al Ungrovlahiei, ca primat al României, la rangul de scaun patriarhal.

Foto: (c) Banca de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) Buzău

Mitropolitul primat Miron Cristea a devenit astfel primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. AGERPRES/(A, AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)