Conacul marilor filantropi Mocioni din Foeni a devenit un nou punct de atracție pe harta turistică a județului Timiș, clădirea fiind redată comunității după ce a fost reabilitată de administrația județeană printr-o investiție de 2,4 milioane de euro susținută prin programul național RoCultura.

Președintele Consiliului Județean (CJ) Timiș, Alfred Simonis, a declarat că aici se vor organiza permanent activități culturale, pentru atragerea a cât mai multor turiști.

Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO

''Este un prim edificiu construit dintr-un circuit turistic pe care îl dorim în județul Timiș, un circuit al conacelor, al castelelor, dar și a bisericilor monument istoric din județ și din întregul Banat. Din păcate, marea lor majoritate sunt în paragină, iar obligația noastră este aceea de a investi în cultură, în artă, în educație, să investim în aceste monumente care sunt atât de importante pentru istoria și turismul Banatului. Aceasta este prima etapă în reabilitarea conacului. (...). Pentru a organiza și evenimente, avem nevoie de bucătărie, de spații de cazare. Vor continua reabilitări similare la conacele din Banloc, Jamu, Parța, dar și în alte localități în care descoperim săptămânal astfel de clădiri, monumente istorice care sunt atât de frumoase și nepuse în valoare'', a afirmat Alfred Simonis.

Jumătate din suma necesară acestui proiect a fost pusă la dispoziție de CJ, care administrează conacul Mocioni, și restul din fonduri puse la dispoziție de Norvegia, Liechtenstein și Islanda.

Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO

Conacul familiei Mocioni a fost realizat în stil neoclasic în anul 1750, după planurile arhitectului Mor Kallina, fiind declarat monument istoric de o mare valoare arhitecturală și simbolică. Cel mai important membru al familiei care a locuit aici, a fost Andrei Mocioni de Foen, strănepot al preotului aromân Constantin.

Mocioni este o familie istorică de secol XVIII-XIX, mari mecena ai culturii românești, care au dat burse pentru studenții români pe vremea lui Eminescu. Este și o capelă mare, extrem de frumoasă a familiei Mocioni, în cimitir, realizată în stil baroc, care s-ar putea încadra pe patrimoniul funerar. Cimitirul în care se află superba capelă se află lângă Podul Turcului, extrem de spectaculos, din perioada tereziană.

Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO

Un localnic își amintește că familia Mocioni organiza întâlniri la conac cu oameni aleși, iar la sărbători ''de la ferestrele mansardei cobora pe frânghii coșuri și pachete cu alimente pe care le dădea consătenilor''.

Preotul Nicolae Strizu, care a slujit la biserica din Foeni, a amintit personalitatea Mocioneștilor și rolul lui Andrei Mocioni în păstrarea identității culturale a românilor, în condițiile în care Banatul era sub Coroana de la Viena.

Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO

''Pe la 1780, Andrei Mocioni primește diploma nobiliară de la Iosif al II-lea. Dovada rezultă din tot felul de lucrări, monografii scrise de istorici maghiari, care reliefează în lucrările lor acest aspect. Sunt și lucrări monografice scrise de români, cum ar fi Teodor Botiș, care a scris Monografia familiei Mocioni (...) și care vorbește despre castel, nu conac. Mocionii au fost mentori ai neamului românesc. Secolul XIX este marcat de prezența acestei familii nobiliare dar și de mari patrioți români, care au căutat emanciparea neamului românesc, culturalizare, dezvoltare și economic. În Parlamentul de la Budapesta și în Dietă, în Senatul Imperial Lărgit, al cărui membru a fost, Andrei Mocioni a luptat pentru drepturile acestor români, reprezentând în special Banatul, iar Andrei Șaguna reprezenta interesele românilor din Ardeal. Se cunoaște lupta marelui Alexandru Mocioni în Parlamentul de la Budapesta, făcând cinste poporului român prin atitudinea și istețimea lui, dar și prin modul în care punea el problema drepturilor, a libertăților și a drepturilor cetățenești, a popoarelor care constituiau la data respectivă Imperiul Austro-Ungar. Erau filantropi, dar în primul rând, a fost marea filantropie, lupta pentru eliberarea poporului român de sub un jug străin. Acest castel este un bun al neamului românesc'', a detaliat părintele Nicolae Strizu, pentru AGERPRES.

În timpul Revoluției din 1848 domeniul din Foeni a fost devastat. Ulterior, domeniul a reintrat în proprietatea familiei, fiind răscumpărat de Andrei Mocioni. În 1869, acesta s-a retras din activitatea politică, petrecându-și ultimii ani de viață aici, alături de soția sa, Laura Cernovici, și de socrul său, baronul Petru Cernovici. În 1880, domeniul Foeni a fost lăsat soției și altor urmași.

Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO

Conacul din Foeni a ajuns ruină după 1990, familia Mocioni neavând urmași astăzi.

Conacele și castelele bănățene ar putea fi descoperite de turiștii care vor găsi în ele fermecătoare povești, destine frământate, istorii și istorioare despre cei care le-au zidit ori le-au locuit. Fiecare castel este învelit într-o dublă aură, pe de-o parte a traiului îmbelșugat, cu muzici pe care conți și contese, baroni și baronese își etalau ținutele în seratele de pe vremuri, iar pe de altă parte a unui blestem care le-a făcut să fie ulterior părăsite, îmbrăcate în iedera sălbatică ce a ținut departe pașii turiștilor. AGERPRES/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)