DOCUMENTAR: 5 ani de la instituirea stării de urgență pe teritoriul României, în contextul pandemiei de COVID-19 (16 martie)
La 16 martie 2020, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care se instituia starea de urgență pe întreg teritoriul României timp de 30 de zile, în contextul pandemiei de COVID-19. Decretul președintelui României nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 212 din 16.03.2020.
Măsura instituirii stării de urgență pe teritoriul României a fost luată, între altele, având în vedere ''evoluția situației epidemiologice internaționale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste 150 de țări, în care aproximativ 160.000 de persoane au fost infectate și peste 5.800 au decedat, precum și declararea 'Pandemiei' de către Organizația Mondială a Sănătății, la data de 11.03.2020'', ''în contextul măsurilor adoptate la nivelul statelor europene, în principal cele limitrofe, dar și cele cu comunități mari de cetățeni români, din care 12 state au adoptat măsuri speciale prin instituirea unor stări excepționale în scopul prevenirii răspândirii comunitare a infecției'', ''luând act de evoluția situației epidemiologice pe teritoriul României și de evaluarea riscului de sănătate publică pentru perioada imediat următoare, care indică o creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2'' și având în vedere propunerea Guvernului de instituire a stării de urgență și Hotărârea CSAT nr. 30/2020 privind necesitatea instituirii stării de urgență și planul de acțiune la instituirea stării de urgență (https://www.presidency.ro/).
Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii şi vicepreşedintele CNCAV Andrei Baciu, preşedintele Comitetului Naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă şi directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP, Adriana Pistol, susţin o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Decretul prezidențial prevedea măsurile de primă urgență cu aplicabilitate directă și imediată care vizează domeniile ordine publică, economic, sănătate, muncă și protecție socială, justiție, afaceri externe și alte măsuri și se stabilesc măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală. Decretul prevedea că Guvernul efectuează, în regim de urgență, rectificarea bugetară, în vederea asigurării resurselor financiare necesare.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Conform acestuia, autoritățile și instituțiile publice stabilesc măsurile care se impun pentru asigurarea desfășurării optime a activității, cu respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, inclusiv prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, urmărind cu prioritate asigurarea prevenției și reducerea riscului de îmbolnăvire. Aceste dispoziții se aplică și organelor de conducere ale profesiilor de avocat, notar public, executor judecătoresc, precum și ale celorlalte profesii. În schimb, organele de poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice, după caz, sunt obligați să sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a măsurilor ce se impun.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
De asemenea, se prevedea că, pe durata stării de urgență, cursurile din toate unitățile și instituțiile de învățământ se suspendă.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
'Pe durata stării de urgență, autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsuri pentru organizarea activității, astfel încât să fie evitat, pe cât posibil, contactul direct între persoane, inclusiv prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare', se mai arăta în decret. Poliția locală va fi subordonată operațional Ministerului Afacerilor Interne, serviciile publice de ambulanță vor fi subordonante inspectoratelor pentru situații de urgență, iar Ministerul Apărării Naționale va sprijini, la cerere, MAI pentru asigurarea pazei și protecției unor obiective, se preciza în decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României. De asemenea, serviciile voluntare de pompieri (situații de urgență) se subordonează operațional unităților teritoriale pentru situații de urgență, care stabilesc responsabilitățile și modul de acțiune al acestora, iar serviciile publice de ambulanță se subordonează operațional inspectoratelor pentru situații de urgență.
Acţiuni de verificare a respectării măsurilor impuse prin Ordonanţele Militare privind circulaţia persoanelor în timpul stării de urgenţă şi aplicarea măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.
Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES FOTO
Decretul privind instituirea stării de urgență prevedea, de asemenea, că Ministerul Afacerilor Externe va menține funcțiile și atribuțiile sale și va asigura, prin misiunile diplomatice ale României, reprezentarea țării noastre în cadrul tuturor reuniunilor care vor fi organizate pe durata menținerii stării de urgență în țară, în special la nivelul Uniunii Europene, Consiliului Europei, NATO, ONU, indiferent de domeniul vizat de reuniune. Potrivit decretului, pe perioada amintită, MAE ''va notifica Secretarului General al ONU și Secretarului General al Consiliului Europei măsurile adoptate prin decretul de instituire a stării de urgență care au ca efect limitarea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, în conformitate cu obligațiile internaționale ce revin României; va asigura comunicarea exclusivă cu misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate în România, precum și cu reprezentanțele/birourile organizațiilor internaționale din România, sens în care autoritățile competente vor furniza toate informațiile necesare''.
Acţiuni de verificare a respectării măsurilor impuse prin Ordonanţele Militare privind circulaţia persoanelor în timpul sării de urgenţă şi aplicarea măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19, la intrarea pe Autostrada Soarelui.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
De asemenea, decretul prevedea că autoritățile publice centrale vor putea rechiziționa unități de producție materiale și echipamente necesare combaterii epidemiei COVID-19 și se pot plafona prețurile la medicamente și aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate publică. Conform măsurilor de primă urgență cu aplicabilitate directă din domeniul economic prevăzute în decret, Guvernul poate adopta măsuri de susținere a operatorilor economici din domeniile afectate de COVID-19, iar autoritățile publice centrale pot rechiziționa unități de producție materiale și echipamente necesare combaterii acestei epidemii.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
În structurile Ministerului Afacerilor Interne, în unitățile sanitare și în serviciile de asistență socială se putea angaja fără concurs, la nevoie, pe durată determinată de 6 luni, personal contractual medical, personal auxiliar, farmaciști, personal de laborator și alte categorii de personal contractual necesare, potrivit decretului privind instituirea stării de urgență. Pe perioada stării de urgență, respectiv până la data de 31 martie, serviciile medicale pentru tratarea cazurilor COVID-19 și complicațiile acestora se acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României și se suportă din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), se arăta în decret.
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO
Interzicerea graduală a circulației rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene pe diferite rute și a metroului, închiderea temporară a unor localuri publice și limitarea activității spitalelor publice la internarea și rezolvarea cazurilor urgente, se aflau printre măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală cuprinse în decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României. Aceste măsuri prevedeau izolarea și carantina persoanelor provenite din zonele de risc, precum și a celor care iau contact cu acestea, măsuri de carantinare asupra unor clădiri, localități sau zone geografice, închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat.
Ceremonialul de sfinţire a bucatelor cu ocazia Paştelui Catolic se desfăşoară în condiţii speciale, la Miercurea Ciuc, cu respecatarea restricţiilor impuse de pandemia de coronavirus.
Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
Starea de urgență pe teritoriul României a fost prelungită, prin Decretul nr. 240 semnat de președintele Klaus Iohannis la 14 aprilie 2020 și publicat în Monitorul Oficial al României nr. 311 din 14.04.2020, cu încă 30 de zile. Conform decretului, starea de urgență pe teritoriul României a fost prelungită, între altele, ''având în vedere că, pe plan mondial, atât numărul de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2, cât și numărul de decese provocate de acesta crește semnificativ, fără să existe, deocamdată, semne certe ale unei eventuale încetiniri a ritmului evoluției pandemiei sau ale unei plafonări a numărului de cazuri, în pofida restricțiilor fără precedent adoptate de statele lumii'', ''ținând seama de faptul că, de la momentul instituirii stării de urgență pe teritoriul României prin Decretul nr.195/2020, atât numărul de îmbolnăviri înregistrate, cât și numărul de decese provocate de coronavirusul SARS-CoV-2 au înregistrat curbe ascendente'', luând act de propunerea Guvernului pentru prelungirea stării de urgență, precum și de Hotărârea CSAT nr. 51/2020 privind necesitatea prelungirii stării de urgență și planul de acțiune la prelungirea stării de urgență. (https://www.presidency.ro/).
Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO
***
Până la 14 martie 2020, la nivel național fuseseră confirmate 97 cazuri de cetățeni infectați cu virusul COVID - 19 (coronavirus), 6 pacienți fuseseră declarați vindecați și externați, anunța un comunicat de presă al Departamentului pentru Situații de Urgență din 14 martie 2020. Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată erau 2.372 de persoane pentru care se efectuau verificări pentru a depista dacă au contactat virusul COVID-19 (coronavirus), iar alte 14.049 persoane erau în izolare la domiciliu și sub monitorizare medicală.
Manechine în vitrina unui magazin din Bucureşti.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Până la 15 martie 2020, pe teritoriul României fuseseră confirmate 139 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID - 19 (coronavirus). Dintre cei 139 de cetățeni care au contactat virusul, nouă fuseseră declarați vindecați și au fost externați, informa un comunicat de presă al Grupului de Comunicare Strategică din 15 martie 2020. Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată erau 2.855 de persoane pentru care se efectuau verificări pentru a depista dacă au contactat virusul COVID - 19 (coronavirus), iar alte 14.640 de persoane se aflau în izolare la domiciliu și sub monitorizare medicală.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Până la data de 15 martie 2020, fuseseră raportate 39.768 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andora, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în Italia, Franța, Germania, Spania și Regatul Unit. Pe plan global, până la 15 martie 2020, erau 151.363 cazuri confirmate, 5.758 decedați și 71.694 vindecați, conform datelor publicate de Johns Hopkins CSSE - https://systems.jhu.edu/, mai informa comunicatul de presă al Grupului de Comunicare Strategică.
Acţiune de dezinfecţie şi igienizare a Parcului Lumea Copiilor din Capitală, în prima zi dupa instituirea stării de alertă la nivel naţional, pentru o perioada de 30 de zile, în urma hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU).
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
***
La 15 mai 2020 a încetat starea de urgență, instituită începând cu 16 martie 2020, ca urmare a pandemiei COVID-19. Începând cu data de 15 mai 2020, a fost declarată starea de alertă la nivel național, pentru o perioadă de 30 de zile.
Foto: (c) SORINA PAVEL/AGERPRES FOTO
Starea de alertă impusă de pandemia de coronavirus în România a durat aproape doi ani, din 15 mai 2020 până la 8 martie 2022. Cinci valuri pandemice au fost pe teritoriul țării în această perioadă, fapt care a impus măsuri de protecție sanitară.
Coadă la un supermarket din sectorul 4, după intrarea în vigoare a Ordonanţei militare nr. 3 privind circulaţia persoanelor în timpul stării de urgenţă şi aplicarea măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
După doi ani, bilanțul COVID-19 număra, conform datelor furnizate, la 7 martie 2022, de Grupul de Comunicare Strategică (GCS), 63.993 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 care au decedat în România. Până la 7 martie 2022, pe teritoriul național au fost înregistrate 2.771.449 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 114.557 ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Potrivit GCS, 2.594.194 de pacienți fuseseră declarați vindecați. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)
* Material realizat pe baza știrilor AGERPRES
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Creatorul de modă Christian Lacroix
Christian Lacroix este un renumit creator de modă francez care a revitalizat industria 'haute couture' în anii 1980 cu modele teatrale, vibrante și inspirate din istorie. Christian Lacroix s-a născut la 16 mai 1951, la Arles, în sudul Franței. A început să schițeze costume istorice și haine de modă de la o vârstă fragedă. A urma
16 mai - Ziua internațională a luminii (UNESCO)
Ziua internațională a luminii este marcată anual la 16 mai, pentru a evidenția rolul central pe care lumina îl joacă în viața oamenilor în domenii precum știința, cultura și arta, educația, dezvoltarea durabilă și în domenii diverse precum medicina, comunicațiile și energia, conform lightday.org/.
16 mai - Ziua națională a libertății religioase
La 16 mai este marcată Ziua națională a libertății religioase. Guvernul României a aprobat, la 14 noiembrie 2024, proiectul de lege privind instituirea în 16 mai a Zilei Naționale a Libertății Religioase și a contribuției cultelor la viața societății românești. În România, sunt recunoscute oficial 19 culte religioas
16 mai - Ziua internațională a conviețuirii pașnice (ONU)
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), în rezoluția 72/130, adoptată în 8 decembrie 2017, a declarat ziua de 16 mai drept Ziua internațională a conviețuirii pașnice. Documentul subliniază că Ziua internațională a conviețuirii pașnice constituie un mijloc de mobilizare regulată a eforturilor comunității internaționale pentru a prom
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 16 mai
Ortodoxe Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei; Sf. Cuv. Teodor cel Sfințit Greco-catolice Sf. cuv. Teodor cel Sfințit; Sf. Ioan Nepomuk; Fer. Vladimir Ghika Romano-catolice Fer. Vladimir Ghika, pr. m. Sfântul Sinod al Bise
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 mai
Este a 136-a zi a anului 2026. Au mai rămas 229 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 48 m și apune la 20 h 37 m. Luna răsare la 04 h 57 m și apune la 20 h 42 m. Lună Nouă la 23 h 01 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 11-15 mai 2026
Summitul Formatului B9 și al țărilor nordice a fost evenimentul intern central al perioadei 11-15 mai. Reuniunea de la București, din 13 mai, a fost prezidată de președintele român, Nicușor Dan, și de omologul său polonez, Karol Nawrocki, iar la eveniment au participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ca i
Săptămâna europeană 11-15 mai 2026
Primul dialog politic la nivel înalt UE-Siria, reuniunea la nivel înalt a Coaliției internaționale pentru întoarcerea copiilor ucraineni, evaluarea preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde euro, în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (RRF), acordul provizoriu privind
15 mai - Ziua internațională a bujorului, floarea națională a României
Bujorul, plantă plină de semnificații pentru poporul român și pentru spațiul geografic al țării noastre, este sărbătorit în fiecare an la mijlocul lunii mai, perioada sa de înflorire, data de 15 mai devenind astfel Ziua internațională a bujorului, potrivit informațiilor publicate de Facultatea de Horticultură București din cadrul Universității de Științe Ag
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* La 15 mai, fotografii celebre realizate de Carol Pop de Szathmary, imagini contemporane din arhiva AGERPRES, precum și imagini semnate de pionierii fotografiei giurgiuvene vor fi prezentate în cadrul unei expoziții fotografice la Muzeul Județean 'Teohari Antonescu' Giurgiu. Evenimentul intitulat 'Giurgiu Superangular - Foto
PERSONALITATEA ZILEI: Gino Iorgulescu, fost fotbalist internațional, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal
Gino (George) Iorgulescu este una dintre cele mai cunoscute personalități ale fotbalului românesc contemporan. De-a lungul timpului, s-a remarcat atât ca jucător, cât și ca lider al administrației sportive din România, fiind președintele în funcție al Ligii Profesioniste de Fotbal și prim-vicepreședinte al Federației Române de Fotbal.
15 mai - Ziua chimiștilor militari
Ziua chimiștilor militari sau Ziua trupelor de apărare NBC (Apărare Nucleară, Biologică și Chimică), este marcată la 15 mai, dată la care a fost înființat în 1923, la nivelul Ministerului de Război, un Comitet Consultativ pe probleme privind războiul chimic. În Primul Război Mondial (1914-1918) a apărut necesitatea înființării în
15 mai - Ziua națională a pictorului Nicolae Grigorescu
La 15 mai este marcată Ziua națională a pictorului Nicolae Grigorescu, potrivit Legii 289 din 2021. Eforturile pentru marcarea acestei zile, avansate inițial în cadrul Proiectului de Lege privind declararea zilei de 15 mai ca 'Ziua picturii naționale', au aparținut deputaților PSD Marcel Ciolacu și Alfred Simonis pentru aniversarea la nivel națio
15 mai - Ziua națională a medicului veterinar
La 15 mai este sărbătorită Ziua națională a medicului veterinar, instituită cu prilejul celui de-al VI-lea Congres Național de Medicină Veterinară (1994), potrivit www.cmvro.ro. Prin decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din 15 mai 1861, a început să funcționeze Școala de Medicină Veterinară, în
15 mai - Ziua Poliției Militare
La 15 mai este marcată Ziua Poliției Militare. În 1990, a fost emis Ordinul ministrului Apărării Naționale prin care s-au înființat unitățile și subunitățile de poliție militară din Armata României. Poliția militară este o structură specializată a Statului Major General care desfășoară activități privind disciplina militară, co