Unsprezece țări europene cer ca noile fonduri de apărare ale UE să includă medicamentele esenţiale
Un grup de 11 țări din Uniunea Europeană au cerut Comisiei Europene să includă medicamentele esențiale în cadrul de finanțare a noilor fonduri care vor fi utilizate pentru consolidarea apărării comunitare, informează luni EFE.
'Europa nu își mai permite să trateze siguranța medicamentelor ca pe o problemă secundară. Orice altă poziție ar fi o greșeală gravă de calcul, una care ar putea transforma dependența noastră de medicamentele esențiale în călcâiul lui Ahile al securității Europei', se arată într-un editorial publicat pe site-ul Euronews.
Miniștrii sănătății din Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Portugalia, Republica Cehă, Spania și Slovenia, care semnează textul, subliniază că 'este ușor pentru actorii străini să transforme această dependență într-o vulnerabilitate critică, una care ar putea submina serios capacitățile de securitate și apărare ale Europei'.
Apelul celor 11 miniștri ai sănătății din UE este făcut public cu o zi înainte de o reuniune la care Comisia Europeană își prezintă propunerea privind Legea medicamentelor critice, care urmărește să garanteze furnizarea de medicamente de bază către UE și să reducă dependența acesteia de Asia.
Miniștrii europeni menționați subliniază că între 80 și 90% dintre antibiotice sunt produse pe continentul asiatic, în principal în China, ceea ce reprezintă o dependență care a dus la vulnerabilitatea blocului comunitar în timpul pandemiei de coronavirus.
Unele dintre aceste medicamente produse în principal în afara Uniunii, precum antibioticele, anestezicele și tromboliticele, nu sunt 'vitale doar pentru sănătatea civilă, ci și pentru scenariile militare și de urgență', subliniază cei 11 miniștri care semnează scrisoarea.
'Europa, care era cândva lider în producția de medicamente, depinde acum de Asia pentru 60% și până la 80% din aprovizionarea sa farmaceutică. Presiunea prețurilor asupra medicamentelor generice ieftine, împreună cu costurile mai mari ale forței de muncă și de mediu, au fost principalii factori ai acestei schimbări', apreciază ei.
Țările UE au cerut încă din 2023 crearea legii medicamentelor critice pe care Comisia o va propune marți, pe baza lecțiilor învățate din pandemie, pentru a promova producția farmaceutică în Europa și a diversifica oferta.
'Cu toate acestea, de la apelul nostru din mai 2023, realitatea geopolitică s-a schimbat rapid: securitatea a devenit prioritatea numărul unu pentru liderii europeni', notează miniștrii.
Prin urmare, cei 11 miniștri europeni cer 'ca UE să integreze această lege în cadrul mai amplu de securitate a Europei, similar modului în care Legea de producție de apărare din Statele Unite ale Americii desemnează lanțurile de aprovizionare farmaceutice ca o chestiune de securitate națională'.
Legea americană permite monitorizarea lanțurilor de aprovizionare, identificarea vulnerabilităților, direcționarea investițiilor pentru a favoriza producția națională sau emiterea de contracte care impun aprovizionarea cu prioritate a guvernului.
'O parte din finanțarea acesteia trebuie să fie integrată în planurile de cheltuieli pentru apărare ale UE, inclusiv în mecanismele financiare ale noului pachet de apărare. La urma urmei, fără medicamente esențiale, capacitatea de apărare a Europei este compromisă', atrag atenția miniștrii semnatari.
În plus, legea va trebui să răspundă fragmentării Europei în ceea ce privește depozitarea acestor medicamente critice într-un mod care să garanteze 'că medicamentele esențiale sunt disponibile, atunci când sunt necesare și acolo unde sunt necesare'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Iran: Coreea de Nord respectă alegerea noului lider suprem
Coreea de Nord respectă alegerea Iranului privind noul său lider suprem, a relatat miercuri presa de stat, acuzând în același timp Statele Unite și Israelul că subminează pacea regională, notează AFP. 'În ceea ce privește recentul anunț oficial conform căruia Adunarea Experților din Iran l-a ales pe noul lider al Revoluți
VIDEO Armata israeliană anunță că Iranul a lansat rachete spre Israel
Armata israeliană a anunțat miercuri dimineață că a detectat rachete care se îndreptau din Iran spre teritoriul său și că și-a activat sistemele de apărare antiaeriană, relatează AFP. 'Cu puțin timp în urmă, forțele de apărare israeliene au detectat rachete lansate din Iran către statul Israel. Sistemele de apărare sunt î
Război în Orientul Mijlociu: Macron va organiza miercuri o reuniune a G7 prin videoconferință (Palatul Elysée)
Președintele francez Emmanuel Macron va organiza miercuri la ora 15:00 (14:00 GMT) o reuniune a șefilor de stat și de guvern din G7 pentru a discuta despre 'consecințele economice' ale războiului din Iran, în special 'situația energetică' și 'măsurile de atenuare a acestora', a anunțat marți Palatul Élysée, transmite AFP.
VIDEO Gardienii Revoluției afirmă că au atacat baze americane din Bahrein și Kurdistanul irakian
Gardienii Revoluției din Iran au afirmat că au atacat baze americane în Bahrein și Kurdistanul irakian, a relatat presa iraniană în cursul nopții de marți spre miercuri, notează AFP.
Uniunea Europeană amenință cu sancțiuni Bienala de la Veneția pentru că a permis revenirea Rusiei
Uniunea Europeană va impune sancțiuni dacă Bienala de la Veneția nu revine asupra deciziei de a permite Rusiei să participe la expoziția sa internațională de artă contemporană, a avertizat vicepreședinta Comisiei Europene Henna Virkkunen, citată de AFP. Dacă Bienala își menține decizia, 'vom lua în considerare măsuri suplimenta
Trump avertizează că vor exista consecințe militare importante dacă Iranul minează strâmtoarea Ormuz
Președintele american Donald Trump a avertizat marți că vor exista consecințe militare importante dacă Iranul decide să mineze strâmtoarea Ormuz, prin care trece în mod normal 20% din producția mondială de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL), transmite AFP. 'Dacă, din orice motiv, au fost amplasate mine și acestea nu sunt
Donald Trump se referă la prim-ministrul Mark Carney ca la 'viitorul guvernator al Canadei'
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, s-a referit marți la prim-ministrul canadian, Mark Carney, ca la 'viitorul guvernator al Canadei', într-o nouă aluzie la dorința sa ca țara vecină să se integreze în Statele Unite ca al 51-lea stat, informează EFE. Președintele SUA a făcut acest comentariu într-o postare pe r
Libanul cere Vaticanului protecție pentru creștini după uciderea unui preot în atacuri israeliene
Autoritățile libaneze au cerut marți Vaticanului protecție pentru comunitățile sale creștine din zonele de frontieră cu Israelul, după ce un preot catolic maronit a murit luni într-un atac israelian asupra satului Qlayaa din sudul Libanului, informează EFE. 'Am cerut Sfântului Scaun să intervină și să medieze pentru a ajuta la
UE: Declarațiile lui Von der Leyen despre ordinea mondială 'care nu mai există' au generat reacții
Președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a primit marți replica unor înalți oficiali ai instituțiilor europene pentru niște declarații făcute luni în care afirma că Europa 'nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale', informează EFE. Președintele Consiliului European, portughezul Antonio Costa, și vicepreședinta CE, sp
Bilanțul atacurilor israeliene în Liban: 570 de morți, 1.444 de răniți și 759.300 de persoane strămutate
Bilanțul deceselor înregistrate în opt zile de bombardamente israeliene împotriva Libanului a ajuns la 570, cel al răniților la 1.444 și cel al persoanelor strămutate înregistrate de către autorități la 759.300, a informat marți Unitatea pentru gestionarea riscurilor în dezastre din Liban, potrivit EFE. Conform celui mai recent ra
Iranul o acuză pe Ursula von der Leyen de ipocrizie, după reacția sa față de bombardamentele americano-israeliene
Ministerul de Externe iranian a acuzat-o marți de ipocrizie pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru 'tăcerea' acesteia față de atacurile aeriene efectuate de SUA și Israel împotriva Iranului, relatează agenția DPA. Reproșându-i șefei Comisiei Europene că 'dă undă verde ocupației, genocidului și atrocităților, iar a
Războiul din Orientul Mijlociu 'nu ar trebui să împiedice eforturile de pace în #Ucraina', declară președintele Erdogan
Războiul din Orientul Mijlociu 'nu ar trebui să împiedice eforturile de pace în Ucraina', a afirmat marți președintele turc Recep Tayyip Erdogan în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP. 'Ar fi benefic ca negocierile să continue fără întârziere și ca rănile Ucraine
YouTube își extinde instrumentul de detectare a deepfake-urilor la politicieni și jurnaliști
YouTube a anunțat marți că își extinde la jurnaliști și personalități publice instrumentul de detectare pe platformă a conținutului generat de inteligența artificială care folosește imaginea sau identitatea lor fără consimțământ, relatează AFP. Lansată în 2025 pentru creatorii din 'programul de parteneriat' al YouTube, care le permite
Iranul anunță că a lansat o nouă salvă de rachete asupra Israelului și a unor ținte americane
Gardienii Revoluției din Iran au anunțat marți că au lansat o nouă salvă de rachete asupra Israelului, în special asupra orașului Tel Aviv, și asupra unor ținte americane din Orientul Mijlociu, relatează AFP. Această operațiune a fost efectuată cu unele dintre cele mai puternice rachete 'strategice' din arsenalul iranian (Fateh, Emad și Kheibar),
Război în Orientul Mijlociu: Putin a vorbit la telefon cu Pezeshkian după ce luni a discutat cu Trump
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a vorbit marți la telefon cu omologul său iranian, Masud Pezeshkian, după ce luni a discutat despre războiul din Iran cu președintele american Donald Trump, potrivit informațiilor transmise de Kremlin, relatează EFE. Aceasta este a doua conversație telefonică dintre Putin și Pezeshkian în ultimele cin









