Consiliul European se reunește într-un summit extraordinar la 6 martie 2025, pentru a discuta sprijinul continuu pentru Ucraina și despre apărarea europeană. Este invitat și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Liderii UE vor discuta despre modul în care UE poate sprijini în continuare Ucraina și despre principiile care ar trebui respectate în viitor. În acest context, va avea loc un schimb de opinii cu privire la contribuțiile europene la garanțiile de securitate necesare pentru asigurarea unei păci durabile în Ucraina. În acest sens, la 27 februarie 2025, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a spus că UE și statele membre sunt pregătite să își asume o mai mare responsabilitate pentru apărarea europeană.

Cu privire la apărare, pe site-ul Consiliului se arată că liderii UE au discutat, la summitul în format restrâns din 3 februarie 2025, despre aspecte esențiale legate de apărarea europeană, inclusiv dezvoltarea de capabilități colective și cea mai bună modalitate de a face uz de bugetul UE și de a mobiliza finanțare privată, precum și despre consolidarea parteneriatelor strategice. UE și statele sale membre s-au angajat să cheltuiască mai mult pentru apărare și au luat deja măsuri decisive în acest sens. Ca parte a bugetului UE, Uniunea a alocat 16,4 miliarde de euro (în prețuri curente) pentru activități legate de securitate și apărare în cadrul financiar multianual 2021-2027, iar programul privind industria europeană de apărare ar putea mobiliza fonduri suplimentare în perioada 2025-2027, se mai arată pe https://www.consilium.europa.eu/.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat, în 24 februarie, la Summitul internațional de la Kiev de sprijin al Ucrainei, că pacea nu poate fi o simplă încetare a focului. 'Trebuie să fie un acord durabil. Pacea nu trebuie să răsplătească agresiunea. Trebuie să învățăm lecțiile din trecut, din acordurile de la Budapesta și Minsk. Numai garanții concrete și puternice de securitate vor asigura o pace cuprinzătoare, justă și de durată în Ucraina și în Europa în ansamblu', a precizat Antonio Costa, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Summitul din 24 februarie a avut loc în contextul în care președintele american Donald Trump a anunțat, la 12 februarie 2025, că a vorbit telefonic cu președintele Putin și a ajuns la un acord cu Moscova pentru a începe 'negocierile imediat', cu scopul de a pune capăt războiului. În plus, administrația Trump a mai precizat că este concentrată în prezent mai mult pe China decât pe Rusia și că europenii vor trebui să investească mai mult în propria apărare, mai scrie site-ul https://www.reuters.com/.

De asemenea, la 18 februarie, delegațiile americană și rusă conduse de șefii diplomațiilor, Marco Rubio și Serghei Lavrov, au avut, la Riad, o discuție în cadrul căreia Moscova a formulat o nouă cerere majoră, aceea ca Ucraina să nu adere la NATO nici acum și nici în viitor. Statele Unite și Rusia au convenit, în context, stabilirea unui mecanism de consultări pentru a aborda elementele ''iritante în relațiile bilaterale'', cu scopul normalizării acestor relații, și să înceapă să lucreze la o modalitate de a pune capăt războiului în Ucraina, după ce președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, au fost de acord în convorbirea lor telefonică din urmă cu o săptămână să inițieze negocieri de pace. Cât despre participarea Uniunii Europene la negocierile de pace, secretarul de stat american, Marco Rubio, a estimat că aceasta ''va trebui să fie la masă la un moment dat, întrucât și ei au sancțiuni'' împotriva Rusiei, au relatat agențiile Reuters, AFP și EFE.

În cadrul unui alt summit la Londra, din 2 martie, care a reunit lideri din circa 17 țări europene, aliații europeni s-au angajat să facă mai mult pentru securitatea Europei și să se înarmeze mai mult, insistând în același timp asupra necesității de a păstra un sprijin puternic din partea Statelor Unite. Summitul a confirmat diferența de abordare dintre președintele american, Donald Trump, care dorește un acord de pace rapid între Rusia și Ucraina, și liderii europeni, care par dispuși să continue susținerea militară a Kievului până când acesta ar obține o pace pe care ar considera-o convenabilă, conform AFP.

Premierul britanic, Keir Starmer, a declarat, după summitul din 2 martie, că ruperea relației transatlantice nu este o perspectivă dorită de liderii europeni. 'Europa trebuie să facă grosul muncii, dar, pentru a apăra pacea pe continentul nostru și pentru a reuși, acest efort trebuie susținut puternic de Statele Unite', a spus Starmer.

La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, participantă la summitul de la Londra, din 2 martie, a susținut că UE trebuie să se reînarmeze 'urgent' și să se pregătească 'pentru ce este mai rău'. Ea a anunțat că va prezenta 'un plan cuprinzător privind reînarmarea UE' la summitul european extraordinar din 6 martie, plan ce va aborda și nevoia ca țările UE să obțină spațiul fiscal pentru a crește cheltuielile militare.

În 4 martie 2025, președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a propus un nou fond care ar putea mobiliza aproape 800 de miliarde de euro pentru investiții în domeniul apărării în Uniunea Europeană, inclusiv pentru ajutorul militar destinat Ucrainei. 'Trăim vremuri dintre cele mai importante și periculoase', le-a declarat Von der Leyen jurnaliștilor de la Bruxelles. 'Suntem într-o eră a reînarmării, iar Europa este pregătită să își sporească masiv cheltuielile pentru apărare', a mai declarat președinta executivului european, conform dpa.
***

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a estimat, în iunie 2024, în contextului Consiliului European, că investițiile UE în apărare ar trebuie să fie de 500 de miliarde de euro în următorii 10 ani, conform https://ec.europa.eu/.

Conform site-ului Consiliului, de la începutul războiului de agresiune al Rusiei, UE și statele sale membre au furnizat, în intervalul 2022-2025, aproximativ 135 de miliarde de euro în sprijinul Ucrainei. Din suma totală de 135 de miliarde euro, 67,7 mld. euro reprezintă suport financiar, economic și umanitar, 48,7 mld. euro - suport militar, iar 17 mld. euro - suport pentru refugiați (sursa: https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-solidarity-ukraine/).

În februarie 2024, UE a convenit asupra creării Mecanismului pentru Ucraina, un instrument care oferă sprijin financiar previzibil pentru a ajuta Ucraina în procesul său de redresare, reconstrucție și modernizare în perioada 2024-2027. Valoarea totală a mecanismului pentru această perioadă este de 50 de miliarde de euro, din care 33 de mld. euro sub formă de împrumuturi și 17 mld. euro sub formă de granturi. La 24 februarie 2025, fuseseră plătite 19,6 miliarde de euro în cadrul Mecanismului pentru Ucraina. (sursa: https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/ukraine-facility/).

De asemenea, cele mai recente sancțiuni adoptate de UE, la 24 februarie 2025, vizează domenii vitale ale economiei ruse, inclusiv sectorul bancar, flota umbră a lui Putin și bunurile și tehnologiile din sectoarele industrial și energetic. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)