UCRAINA-TREI ANI DE RÃZBOI/Păun: România este afectată în măsura în care vecinătatea cu zona de conflict ridică îngrijorare investitorilor
România este afectată de războiul din Ucraina în măsura în care acesta stârnește îngrijorarea investitorilor și agențiilor de rating, care nu văd întotdeauna cu ochi buni vecinătatea cu zonele de conflict, susține Cristian Păun, profesor universitar de economie.
'Acest război ne afectează în măsura în care prezența acestui conflict la frontierele noastre ridică puțină îngrijorare investitorilor și agențiilor de rating, care nu văd întotdeauna cu ochi buni această vecinătate cu zone de conflict. Printre indicatorii cu care se evaluează riscul unei țări intră și această vecinătate cu zone de conflict', a declarat pentru AGERPRES Cristian Păun.
În ceea ce privește relațiile comerciale cu Ucraina, acestea nu erau foarte avansate înainte de război, Ucraina fiind în afara UE, susține Păun care menționează, totodată, că țara vecină a fost mai degrabă un concurent pentru România pe piețele non-UE.
'Relațiile noastre comerciale cu Ucraina nu erau foarte avansate, Ucraina fiind în afara UE. (...) Ucraina este mai degrabă un concurent pentru noi pe piețele non-UE, pe care oricum nu avem o prezență foarte puternică. Nu aveam înainte, nu avem nici acum. Mă refer la piețele din zona Orientului Mijlociu pentru cereale sau cele din sud-estul Asiei. Din acest punct de vedere nu am fost foarte afectați', a menționat Cristian Păun.
Potrivit acestuia, România a oferit ajutor militar care a constat mai degrabă în căști, echipamente, nefiind decisive pentru război, cu excepția sistemului Patriot.
'Am oferit ceva ajutor, să-i spunem militar, dar mai degrabă ajutorul militar a fost în căști, în echipamente, nu neapărat sofisticate sau decisive pentru război, cu excepția acelui sistem Patriot pe care l-am cedat, dar pentru care noi vom primi în compensare un alt sistem. Prin comparație cu ce au făcut alte țări, ajutorul nostru nu a fost conform potențialului economic al României și importanței pe care o are această țară pentru România, având în vedere elementul de securitate regională pe care îl oferă în prezent, opunându-se agresiunii arbitrare pe care a făcut-o Rusia', a mai spus profesorul de economie.
În opinia sa, România se află într-o situație complicată la trei ani de război în ceea ce privește poziția Statelor Unite față de regiune și Ucraina.
'La trei ani de război, din păcate, noi suntem într-o situație destul de complicată, având în vedere poziția Statelor Unite vizavi de regiune și de Ucraina. Cred că ar trebui să facem mai mult pentru securitatea noastră. Cred că ar trebui să insistăm mai mult pe parteneriatul cu Uniunea Europeană în materie de securitate - și cred că ar trebui să fim puțin mai serioși în relația noastră cu Ucraina când vine vorba de ajutorul real pe care am putea să-l dăm acestei țări, pentru că dacă lucrurile merg într-o anumită direcție, s-ar putea să nu fie foarte bine nici pentru noi', a mai spus Cristian Păun.
El și-a exprimat speranța că România va avea un rol în reconstrucția Ucrainei, acesta fiind stabilit în funcție de ajutorul material oferit Ucrainei în perioada războiului.
'Sperăm că vom avea un rol în reconstrucția Ucrainei, deși acest rol va fi stabilit în funcție de ajutorul material pe care l-a primit Ucraina în această perioadă de război. Noi am dat mai puțin. Probabil că vom primi și mai puțin din ceea ce înseamnă partea de reconstrucție a Ucrainei, care va reveni în bună măsură Uniunii Europene, acesta fiind un argument în plus pentru a fi totuși mai consistenți și mai prezenți cu ajutor material în această țară. În general ar trebui să luăm partea victimelor în orice formă de agresiune, iar din punctul meu de vedere, aici vorbim despre o victimă pe care ar trebui să o susținem, să o ajutăm. Nu de alta, dar dacă agresorul câștigă, s-ar putea ca următoarea victimă să fim noi sau cei din jurul nostru', a adăugat Cristian Păun.
În opinia sa, România ar trebui să adopte o poziție tranșantă cu privire la războiul din Ucraina și să fie de partea Europei.
'La nivel politic, noi nu am avut o poziție foarte tranșantă. Cred că ar trebui să încetăm cu această poziție duplicitară și să adoptăm o poziție tranșantă cu privire la acest conflict - să fim de partea Europei cu care ar trebui să colaborăm. N-ar mai trebui să fim atât de alunecoși, lipsiți de verticalitate. În acest moment, interesul nostru este să rămânem cu toată forța și determinarea de partea Ucrainei, nu să fim duplicitari sau, cu atât mai rău, să luăm partea Rusiei într-un astfel de conflict. Această verticalitate înseamnă inclusiv asumarea directă a unor ajutoare mult mai consistente și mult mai vizibile și, evident, declarații publice articulate pe acest subiect, așa cum o fac alte țări din regiune (...) Din punct de vedere economic, noi am avut niște cheltuieli, poate nu în măsura în care ar fi trebuit să le avem, având în vedere că Ucraina este un vecin pe care ar trebui să ne bazăm mai mult, inclusiv ca element de securitate regională. Noi am avut niște cheltuieli de asistență pentru populația care a fugit din teatrul de război. Nu au rămas foarte mulți ucraineni în România. Cei mai mulți au folosit România într-o rută de tranzit, dar am oferit un ajutor, cel puțin temporar, pentru cei care au plecat de acolo', a adăugat Cristian Păun. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, aproape 375 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitațiile de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 374,9 milioane de lei de la bănci, suplimentar la cele două licitații de joi, când a împrumutat 2,498 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligațiuni de stat, cu dobânzi de 6,69% pe an și, respectiv, 6,23% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Bursa de la București a închis în scădere ședința de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de vineri, iar rulajul total s-a ridicat la 84,62 milioane lei (16,15 milioane euro). Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, a scăzut cu 0,10%, pâ
Nazare: Prin decizia de astăzi, Comisia Europeană confirmă că BID este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene
Decizia Comisiei Europene privind Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) confirmă faptul că banca națională de dezvoltare a României este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Comisia Europeană a aprobat vineri măsurile notificate de Ministerul Finanțelor pentru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 81 de miliarde de euro în primul trimestru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 414,5 miliarde de lei, respectiv 81,3 miliarde de euro, la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, din care acțiunile au reprezentat 361,4 miliarde de lei (70,9 miliarde de de euro), potrivit raportului privind evoluția pieței de capital, publicat vineri de Autoritatea
Ministerul Energiei: Plăți de peste 110 milioane de lei prin PNRR, în primele șase luni
Valoarea plăților efectuate din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în 2026, până la acest moment, a depășit 110 milioane de euro, a anunțat Ministerul Energiei, rpintr-un comunicat. Potrivit sursei citate, în intervalul 22 - 26 iunie 2026, au fost autorizate și efectuate plăți pentru opt cereri de transfer
Valoarea totală înregistrată pe SMT a crescut aprope 45% în primul trimestru al acestui an (raport)
Valoarea totală înregistrată pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) în primul trimestru al anului 2026 a depășit 192 milioane lei, în creștere cu 44,84% comparativ cu valoarea înregistrată aceeași perioadă a anului anterior, conform Raportului privind evoluția pieței de capital în trimestrul I din 2026, publicat vineri de Autor
Valoarea totală tranzacţionată cu acţiuni,drepturi şi unităţi de fond, pe piaţa Reglementată a BVB, a fost de 8, 19 miliarde lei, în T1 2026
Valoarea totală tranzacționată cu acțiuni, drepturi și unități de fond pe piața Reglementată a Bursei de Valori București a fost de 8,19 miliarde lei pe parcursul primului trimestru din 2026, cu o creștere semnificativă față de nivelul înregistrat anul anterior, numărul de tranzacții crescând cu aproximativ 111%, potrivit raportului Autorității de Suprave
Valoarea tranzacționată pe piața reglementată a BVB și SMT a crescut cu peste 40%, în T1 din 2026 (raport)
Valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB) și Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) a atins nivelul de 14,18 miliarde de lei, în primele trei luni ale acestui an, în creștere cu 40,49% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, reiese din sinteza raportului privind evoluția pieței de capital în prim
România a semnat, la reuniunea miniștrilor Energiei, acordul tripartit privind stocarea energiei
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a semnat vineri, în Luxemburg, acordul tripartit privind stocarea energiei, la reuniunea miniștrilor Energiei ai Uniunii Europene. 'Am semnat astăzi, alături de miniștrii energiei din statele Uniunii Europene, acordul tripartit privind stocarea energiei. Acest acord sec
Creditarea sectorului real de către IFN a consemnat o creștere și în 2025, de 16%
Creditarea sectorului real de către IFN și-a menținut ritmul susținut de creștere, ajungând la 65,4 miliarde lei (+16%) la sfârșitul anului 2025, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de banca centrală. Această evoluție vine după o creștere de 14% atât în 2024, cât și în 2023, și a fost înregi
Buzoianu: Protejarea Dunării înseamnă cooperare între state, instituții, comunități locale, specialiști, ONG-uri și cetățeni
Protejarea fluviului Dunărea cere cooperare între state, între instituții, între comunități locale, specialiști, organizații neguvernamentale și cetățeni, iar asta trebuie să însemne mai mult decât declarații, susține ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 'Dunărea înseamnă
Falsurile de bancnote expertizate de BNR în 2025 au totalizat 1.356 bucăți; bancnota de 100 lei, cea mai falsificată (raport)
Falsurile de bancnote românești expertizate de Banca Națională a României în 2025 au totalizat 1.356 bucăți, în scădere cu 33,79% față de anul anterior, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de BNR. Din numărul total de bancnote false, 709 au fost capturate de poliție în cursul unor acțiuni specifice, &ic
Nazare: Companiile care se listează la bursă pot beneficia de o deducere suplimentară de 50 % din cheltuielile aferente acestui proces
Companiile care se listează la bursă pot beneficia de o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile aferente acestui proces, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare publicată vineri pe pagina sa de Facebook. 'Așa cum am subliniat în numeroase rânduri, România nu poate ieși
BNR: Valoarea numerarului aflat în afara sistemului bancar s- a majorat cu 9, 5%, în 2025, la aproape 144 miliarde lei
Valoarea numerarului aflat în afara sistemului bancar s-a majorat în 2025 cu 9,5%, până la 143,931 miliarde lei, ritmul de creștere fiind inferior cu 4,7 puncte procentuale celui înregistrat în 2024, fiecărui locuitor revenindu-i 105 bancnote și 321 monede, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de Banca Națională a Românie
ANRE a aprobat noi capacități energetice care însumează peste 537 MW
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, joi, în ședința Comitetului de Reglementare, noi capacități energetice care însumează peste 537 MW, dintre care aproape jumătate reprezintă capacități de stocare a energiei (253,561 MW), informează, vineri, instituția. 'ANRE a aprobat documente c














