Atacurile frecvente ale Rusiei asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre au ecou în rândul populației de pe malul românesc, populație care are încredere în sprijinul NATO, autoritățile continuând în același timp proiectele de cooperare finanțate de Uniunea Europeană prin programul Interreg Next - România - Ucraina, o șansă pentru dezvoltarea durabilă a comunităților de pe ambele maluri ale fluviului.

Primele atacuri cu drone rusești asupra porturilor din orașele ucrainene aflate pe brațul Chilia al Dunării, atacuri înregistrate în anul 2023, i-au îngrozit pe unii locuitori ai comunei Chilia Veche, iar în continuare alarmele care se aud frecvent de pe malul ucrainean al fluviului îi țin în stare de alertă.

''Prima dată, am stat afară, că nu puteai rămâne în casă. Și geamuri, și tot zguduiau. Eram afară și se înălța flacăra cât biserica. Toată comuna era afară. Acum, când sună RO-ALERT, stăm ca pe ghimpi, că nu știm unde cade. Dacă a căzut aici, în centru, ne-a făcut praf. Știu unde să mă ascund, în beci, dar nu am beci. Așa că ies afară, că alt loc n-am, să nu cadă casa pe mine. Suntem în alertă continuu. Dă RO-ALERT-ul, iar după 20 de minute încep mitralierele. Se aude drona ca barca cu motor. Toată noaptea urlă sirenele. Una se oprește, alta pornește'', a declarat, pentru AGERPRES, Iordache Nane Lesnic, în vârstă de 70 de ani, fost zidar.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

Stă pe o bancă din fața unui magazin din centrul satului Chilia Veche, lângă Mihai Pocora, și-l întreb despre biserica recent reabilitată din localitate, Biserica ''Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril''.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

''Biserica e foarte frumoasă, dar nu e reușită cum trebuia, după banii care s-au dat. Ce-au făcut? Au tencuit-o și au dat-o cu lavabil. Altceva, nu văd eu. Merg cam rar la biserică. Cred în Dumnezeu, dar, mă scuzați, în preoți nu prea cred. În NATO aș crede'', a mai spus Iordache Nane Lesnic.

Colegul lui de bancă, Mihai Pocora, în vârstă de 66 de ani, ar spune și el că are încredere în protecția NATO.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

''Ce să crezi în NATO? Avem americani pe care-i plătim noi!'', a afirmat Mihai Pocora.

Este pescar și, la fel ca fostul zidar, acum pensionar, este sceptic când vine vorba despre pace în Ucraina.

''Nu cred că va fi pace. Nu cred că o să ajungem la bine, că fiecare vrea să ia câte ceva'', a mai spus pescarul din Chilia Veche.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

La școala gimnazială din sat, elevii recunosc și ei că sunt afectați de războiul declanșat de Rusia.

''Prima dată, m-am speriat. S-a auzit foarte tare. Când sunt atacuri, nu stau lângă ferestre sau în locuri care să se dărâme. N-am ieșit din casă, când au fost atacurile. Rămân în casă, cu mama, într-un colțișor. Mă sperii în continuare de aceste lucruri'', a afirmat Oana B., elevă în clasa a VIII-a.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

Alți colegi de clasă spun că s-au obișnuit cu zgomotele.

''M-am obișnuit să aud sirenele și nu mă mai sperii ca la început'', a afirmat Irina D.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

La fel ca biserica, și cabinetele medicale dotate și renovate în anul 2004 de Fundația Regală Margareta a României erau închise, iar pe ușa unui cabinet un bilet îi anunță pe localnici că ''doamna doctor vine marți''.

''Este cabinetul de stomatologie. Doctorul de familie vine din Tulcea o dată pe săptămână și îi suntem recunoscători pentru asta. Am avut perioade în care nu am avut medic în sat'', a explicat președintele asociației ''Împreună pentru Chilia'', Vasile Dan Dicu.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

El s-a născut în Roman, județul Neamț, dar din anul 2001 lucrează la secția din Chilia Veche a Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranță (PRMS) din Tulcea. A înființat asociația neguvernamentală în anul 2020 și, prin intermediul acesteia și cu ajutorul altor asociații din țară, a organizat diferite activități pentru copiii din localitate, s-a implicat în proiecte de protejare a mediului, dar și în inițiative de dezvoltare comunitară, iar unul dintre rezultate este locul de joacă amenajat la marginea satului, lângă cimitir.

''Locul acesta era definit în Planul urbanistic zonal drept parcul 'Libertății', dar în realitate nu erau decât două topogoane și două leagăne. Nu erau un pom, o bancă, un coș de gunoi. Printr-un proiect derulat cu asociația 'Mai mult verde', prin mobilizarea cetățenilor, am venit cu băncuțe, balansoar, căiuți, jucării pe arc, bănci, coșuri de gunoi, am amenajat un teren pentru tenis cu piciorul sau volei, o masă de ping-pong. Până atunci, copiii mergeau prin cimitir și făceau concursuri de citit de pe cruci, câți ani a trăit bătrâna asta sau omul ăsta. Ei, acum, bunicii când merg la cimitir, își pot lăsa copiii aici'', a povestit Vasile Dicu.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

Președintele asociației ''Împreună pentru Chilia'' spune că războiul declanșat de Rusia a schimbat viața comunității.

''De când a început, nu există zi în care să nu se vorbească despre război, despre alarme. Câinii, săracii, sunt zăpăciți, rup lanțurile, că animalele percep altfel. Înainte vorbeam despre pescuit, locuri unde trage peștele, ce se mai prinde, despre turism, lucruri specifice locului. Acuma, 'ai auzit aseară?', 'dar unde s-a mai bombardat?'. Spre norocul nostru, în ultima perioadă, nu s-a mai întâmplat aici, lângă noi'', a afirmat Dicu.

În ciuda războiului din Ucraina, reprezentanții administrației locale din Chilia Veche au încredere în programele de dezvoltare româno-ucrainene începute în urmă cu mai mulți ani și în baza cărora a fost renovat sediul vechi al primăriei și s-au cumpărat echipamente audio-video, costume tradiționale, dar și o barcă specială pentru intervenții în situații de urgență.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

''Acum, ni s-a aprobat proiectul de amenajare a unei remize pentru autospeciala de stingere a incendiilor, pentru un ATV și UTV și încă o mașină de intervenții, așa încât suntem acoperiți și terestru, și naval. Războiul a pus mai multă presiune pe noi (administrația locală - n.r.). Suntem sub umbrela NATO și suntem protejați din toate punctele de vedere, dar când la 50 de metri de tine se trage cu drona sau bubuie o dronă, nu prea te simți confortabil. Noi ne-am obișnuit, dar turiștii sunt foarte speriați'', a afirmat primarul comunei Chilia Veche, Timur-Alexandru Ciauș.

Aflat la al doilea mandat de primar, a realizat până acum proiecte în valoare totală de circa 15 milioane de euro, printre acestea aflându-se un bloc ANL. El are în vedere ca, în parteneriat cu în parteneriat cu WWF și Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23, să realizeze alte proiecte, unele începute deja prin semnarea contractului de finanțare, proiecte care vizează renaturarea a circa 250 de hectare și, implicit, dezvoltarea durabilă a comunității, bugetul total estimat al acestora fiind apropiat de cel accesat deja.

''Dacă nu începea războiul, astăzi puteam trece în Kilia (localitate aflată pe malul ucrainean al Dunării - n.r.), pentru că am semnat un acord de înfrățire cu orașul Kilia și aveam acces cu buletinul pe o distanță de maximum 50 de kilometri de graniță pe teritoriul Ucrainei. Ne gândeam că turiștii vin în Chilia Veche pentru câteva zile, fac excursii pe lacuri, iar apoi pleacă o zi în Ucraina. De la Chilia Nouă (Kilia - n.r.) până la Cetatea Albă, Vâlkovo și Ismail. Așa diversificam oferta turistică, dar ne-am blocat. Acces la asemenea tururi aveau toate persoanele care erau cazate cel puțin o zi într-o pensiune din Chilia Veche. Avem avizul Ministerului de Externe, Ministerului Dezvoltării, am lucrat pentru asta, dar totul s-a blocat'', a afirmat edilul.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

Drumul până în satul Chilia Veche poate fi parcurs cu nava sau cu mașina personală, pentru că nu există un mijloc de transport regulat între sat și suburbia Tudor Vladimirescu, din rațiuni economice în principal. Mai mult, drumul județean dintre cele două localități este impracticabil, deși administratorul acestuia, Consiliul Județean (CJ) Tulcea, a încercat să-l repare parțial, în contextul în care un tronson face obiectul unui litigiu între instituția publică și o firmă privată care a concesionat o amenajare agricolă.

''Drumul este cel care va dezvolta tot brațul Chilia al Dunării. Din 2020 până în 2024, la rugămințile mele, s-au făcut mai multe lucrări de reparații. Fiind un drum în litigiu, CJ a pierdut o finanțare. Am făcut nenumărate solicitări către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Singura soluție prin care se poate face drumul ăsta este de a-i schimba categoria din drum județean în drum strategic și atunci va putea fi făcut de Guvern prin alocarea de fonduri pe situații de urgență. Domnul deputat PSD Sergiu Constantinescu chiar miercuri a avut o interpelare în Parlamentul României pe tema asta. Dar accesul pe drum trebuie reglementat, să știm cine intră, câți intră, unde se cazează, fiindcă după aceea vom avem foarte mulți 'mitici', oameni care nu apreciază delta, care vin, campează ilegal și nu consumă nimic în localitate, iar după ei, vine Garda de Mediu care ne sancționează tot pe noi, din cauza gunoiului lăsat de ei'', a afirmat Timur-Alexandru Ciauș.

Din anul 2020, de când conduce administrația locală, primarul spune că numărul pensiunilor din sat a crescut ușor, însă războiul îi ține departe pe vizitatori. De altfel, scăderea numărului turiștilor este confirmată de Mihai Mihu, care lucrează la o pensiune de aproape 25 de ani.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

''Oamenii care veneau cu familia în Deltă, acum nu mai vin. Nimeni nu-și dorește să vină într-o zonă în care să stea cu frică, mai ales dacă are copii. Cei care sunt pescari încă vin. Ei știu că oriunde se poate întâmpla ceva. Când ai însă copii, eviți zona asta. Înainte, stăteau cam o săptămână. Acum, nimeni nu stă mai mult de trei zile. Auzind sirenele, se îngrozesc. Nu mai trebuie să auzi și bubuiturile'', a afirmat Mihai Mihu.

Bărbatul a adăugat că turiștii sunt informați cu privire la măsurile pe care trebuie să le ia atunci când aud alarme sau primesc mesaj RO-ALERT.

''Noi îi informăm pe turiști cum trebuie să reacționeze la auzul sirenelor, dar panica atunci când o auzi prima dată e inevitabilă, chiar dacă ești informat. Te sperii de ce se întâmplă. Am avut niște turiști din Odessa stabiliți în țară, iar când au auzit sirenele și-au luat copiii și au plecat. Au spus că copiii lor nu trebuie să audă așa ceva. Adulții știu că oriunde se poate întâmpla orice, dar copiii se sperie și pentru copii oricine ar face orice pe lumea asta'', a mai spus Mihai Mihu.

În Evul Mediu, localitatea Chilia Veche, după unele surse numită de greci ''Lycostomo'' (''Gura lupului'' - n.r.), era un important centru comercial piscicol, datorită sturionilor, dar a decăzut după ce s-au ridicat porturile dunărene Galați și Brăila, inclusiv ca piețe de desfacere a peștelui, pe fondul unei cereri mai mari decât cea din Chilia.

În regimul comunist, la închisoarea din Chilia Veche și Periprava erau încarcerați deținuți de drept comun și condamnați politic, care fără condiții minime de igienă, asistență medicală, fără hrană, erau torturați zilnic și obligați să taie stuful din Deltă pe gheață și să lucreze la digurile localităților din apropiere.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

După căderea comunismului, la începutul anilor 1990, în Chilia Veche erau circa 3.000 de persoane care se ocupau în principal cu agricultura și creșterea animalelor. În momentul de față, satul numără 1.751 de locuitori, potrivit autorității locale.

Datele Ministerului Apărării Naționale arată că din data de 5 septembrie 2023 până în prezent, 17 fragmente de drone au fost găsite pe teritoriul României. Într-una dintre situații, militarii români au descoperit în apropiere de orașul Galați resturi provenite de la două drone, iar cei din Republica Moldova, în urma aceluiași atac, au găsit resturi din trei drone.

Zonele în care au fost descoperite resturile de drone fac parte din rezervația trilaterale UNESCO România-Ucraina-Republica Moldova, a cărei înființare a fost promovată public la finalul anilor 1990. Pe data de 5 iunie 2000, la București, reprezentanții ministerelor mediului din cele trei țări au semnat un acord pentru cooperarea transfrontalieră în ariile naturale protejate Delta Dunării, declarată Rezervație a Biosferei încă din 1990, care cuprinde suprafețe atât în România, cât și în Ucraina, respectiv Prutul de Jos din Republica Moldova.

În ultimii ani, în Rezervația Biosferei Delta Dunării româno-ucraineană s-au derulat mai multe proiecte de colaborare, susținute financiar de Uniunea Europeană, cooperarea transfrontalieră derulându-se atât în domeniul protecției mediului, cât și în cel al promovării turistice sau dezvoltării serviciilor publice din cele două zone.

Cu o suprafață de 580.000 de hectare, Delta Dunării ocupă locul 22 între deltele lumii și locul al treilea în Europa, după Volga și Kuban și este una dintre cele mai mari zone umede din lume, dar și cea mai întinsă zonă compactă de stufărișuri din lume. Cu cele 30 de tipuri de ecosisteme și cele 5.429 de specii de floră și faună identificate până în prezent, 38 din acestea fiind noi pentru știință, constituie o bancă de gene naturală de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal, fiind a treia zonă din lume în ceea ce privește biodiversitatea după Bariera de Corali (Australia) și Arhipelagul Galapagos (Ecuador). AGERPRES/(A, AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea) 

Citeşte şi:

* Războiul din Ucraina: Sinteza evenimentelor