Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET) din Cluj-Napoca anunță că a achiziționat cea mai mare colecție de mărțișoare din România, care cuprinde peste 5.200 de piese și care au fost adunate de clujeanca Ingeborg Marta Bogdan.

'Cea mai mare colecție de mărțișoare din România, în patrimoniul MET. Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, a achiziționat cea mai mare colecție de mărțișoare din România. Colecția 'Din pasiune pentru mărțișor' cuprinde peste 5.200 de piese, multe dintre ele unicat, adunate în ultimii 50 de ani, de clujeanca Ingeborg Marta Bogdan, iar cea mai veche datează din 1960', se arată într-o informare a MET.

Potrivit sursei citate, piesele din colecție, cusute pe 57 de rame din lemn, pot fi împărțite în tradiționale (clasice) și atipice (deosebite).

87% din mărțișoare sunt din perioada comunistă, iar 13% sunt adunate după Revoluție. Cele mai multe sunt confecționate din metal, dar sunt și piese din plastic, ceramică, textile și lemn. Mărțișoarele tradiționale din colecția Muzeului Etnografic al Transilvaniei sunt: flori, coșari, hornari, inimi, ancore, potcoave și trifoi cu patru foi, într-o varietate de forme, iar cele atipice reprezintă personaje din desene animate, obiecte casnice, accesorii pentru sport, tarot, zodii, icoane și cărți.

'Mărțișorul este inclus în lista UNESCO a elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanității, și este o mare onoare pentru Muzeul Etnografic al Transilvaniei să prezinte publicului o colecție unică în lume. Prezența Mărțișorului în lista reprezentativă UNESCO este o confirmare a importanței acestei tradiții românești pentru cultura întregii omeniri. Prin achiziția colecției doamnei Ingeborg Marta Bogdan, Muzeul Etnografic al Transilvaniei a făcut un pas semnificativ în direcția protejării și promovării unei tradiții valoroase. Expoziția pe care o deschidem oferă publicului larg o perspectivă unică asupra evoluției și diversității acestui element cultural de excepție', declară managerul MET, istoricul Tudor Sălăgean.

Într-o casetă deosebită sunt prezentate mărțișoare din aur și argint, cu o valoare comercială mai însemnată.

'Am început să colecționez activ mărțișoare, imediat după Revoluția din 19˜89. Un mărțișor frumos trebuie să fie fin, gingaș, armonios colorat, astfel încât doamna care îl primește să își dorească să îl păstreze. Mărțișorul propriu-zis este firul împletit cu alb și roșu, iar dacă dorești să-i urezi ceva în plus celei căreia îi oferi mărțișorul, alegi un pandantiv ca simbol al norocului, vieții lungi, dragostei și așa mai departe. Există în colecție și mărțișoare din Republica Moldova și Bulgaria. Piesele sunt asemănătoare cu cele din România, dar parcă ale noastre sunt cele mai frumoase. Chiar dacă acest obicei există și în alte țări învecinate, la noi este cel mai frumos. Este o bijuterie, o tradiție apreciată care a fost tolerată pe parcursul perioadei comuniste, fără a se interveni în vreun fel asupra simbolisticii sale', a declarat Ingeborg Marta Bogdan.

Mărțișoarele vor fi prezentate în expoziția 'Din pasiune pentru mărțișor', care va fi deschisă în 27 februarie, la sediul MET. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Septimiu Avram, editor: Irina Poenaru, editor online: Simona Aruştei)